NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Yuanul, în „coșul“ FMI

FMI a acordat, ieri, yuanului un vot de încredere „istoric“ când l-a inclus în clubul său de elită al principalelor monede, o măsură importantă chiar dacă este mai mult simbolică.

Consiliul de Administraţie al FMI s-a reunit luni şi a aprobat recomandarea experţilor săi din 13 noiembrie – includerea monedei chineze în „coşul valutelor” folosit la fixarea valorii drepturilor speciale de tragere (DTS), activ internaţional de rezervă al Fondului. În septembrie, DST era de 280 miliarde dolari, puţin comparativ cu rezervele de devize care se ridică la 11.000 miliarde dolari. Dacă yuanul intră în DST, toate ţările membre ale FMI ar putea obţine yuani contra DST, dar modificarea nu va fi aplicabilă până la finele lunii septembrie 2016. Atunci, coşul valutelor va trece de la patru la cinci şi renmimbi (RMBY) sau yuanul – celălalt nume al monedei chineze – se va alătura dolarului, euro, lirei sterline şi yenului. Decizia FMI face din yuan o monedă internaţională importantă, devenind a cincea valută cea mai utilizată în plăţile internaţionale, şi reamintim că în 2013 ocupa doar locul 13 în clasamentul monezilor cele mai folosite la scară mondială.

„Este un mod de a admite public că Republica Chineză este un actor monetar şi financiar de prim-plan”, arată analistul Christophe Destais, director adjunct al CEPH, un centru francez de expertiză asupra economiei internaţionale. Partea paradoxală a acestei afaceri este că DST-urile, nu au decât un rol limitat. Ele au fost create în 1969 de Fond pentru completarea rezervelor oficiale de schimb ale ţărilor sale membre şi îi servesc de asemenea ca unitate de cont. Deţinătorii de DST le pot schimba contra dolarilor, euro, lirelor sterline sau yuanilor pe baza acordurilor între statele membre sau la cererea FMI. Odată cu trecerea la rate de schimb flotante, după prăbuşirea sistemului Bretton Woods în 1973, şi cu dezvoltarea pieţelor de capitaluri internaţionale, guvernele s-au putut împrumuta mai uşor şi DST-urile au rămas un instrument „marginal şi puţin flexibil”.

Mutaţii monetare

Ultima criză financiară mondială le-a redat însă „vizibilitatea” şi au jucat un rol decisiv în aprovizionarea planetei în lichidităţi în 2009.

În martie, în plină recesiune mondială, guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, şi-a exprimat interesul pentru acest instrument şi a pledat pentru extinderea lui la valutele marilor economii – se înţelege, inclusiv China. Beijingul dorea un mod de a face o breşă în dominarea dolarului şi a SUA. Mesajul guvernatorului a fost perceput, dar pentru ca o monedă să-şi facă intrarea în DST, ea trebuie să îndeplinească două criterii: să fie emisă de o ţară-cheie în materie de exporturi de bunuri şi de servicii, şi să fie considerată „liber utilizabilă”, adică pe larg utilizată pentru reglementarea tranzacţiilor internaţionale şi curent schimbată pe principalele pieţe de schimb.

Decizia Fondului este politică şi pragmatică. Este vorba de a recunoaşte China ca a doua economie mondială şi faptul că joacă un rol crescând în sistemul financiar internaţional, dar numeroase probleme tehnice vor trebui să găsească un răspuns. Experţii susţin că includerea monedei chineze în coşul devizelor în proporţie de 10-13%, ar putea duce la creşterea dobânzii DST şi să scumpească creditele FMI.

Primirea yuanului în coşul valutelor FMI vine după eforturi îndelungi ale autorităţilor chineze pentru legitimizarea yuanului, despre care criticii spun că a fost menţinut artificial sub-evaluat pentru a stimula artificial exporturile în cea de-a doua economie a lumii. China a făcut presiuni pentru ca moneda sa să fie inclusă în lista valutelor FMI, nemodificată din 2000, când euro a înlocuit francul şi marca germană. Mai importantă este legitimitatea diplomatică pe care o dă această includere a yuanului, a cărui valoare este minuţios gestionată de autorităţile de la Beijing.

Un gest spre reformatori

Nu este un secret că americanii nu sunt încântaţi să vadă că FMI răspunde cererii Chinei, dar există un motiv pentru decizia privind includerea yuanului în coşul valutelor. „De la finele anului 2014 şi începutul anului 2015, numeroşi analişti estimau că această intrare este un subiect foarte politic. Adevărata schimbare datează de şase luni – problema a devenit tehnică, ceea ce a permis avansarea fără reticenţe politice”, susţine analistul Destais. China s-a simţit subreprezentată şi pragmatice, SUA apreciază că gestul FMI va ajuta tabăra reformatorilor chinezi. „Administraţia Obama estimează că o Chină cooperantă şi care se înscrie în sistemul multilateral creat la Bretton Woods este conform intereselor politice americane”.

Lobby în Senat

Dacă Beijingul se poate felicita pentru decizia Fondului, aceasta nu schimbă cu nimic neratificarea reformei FMI de către Senatul american. Un veto parlamentar blochează practic din 2010 această reformă, care va dubla resursele permanente ale Fondului şi va întări vocea marilor ţări emergente. De curând, Administraţia Obama credea că în final Congresul va aproba această reformă înaintea sfârșitului anului 2015, iar directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi-a înmulţit mic-dejunurile la Capitol Hill cu senatorii republicani pentru a-i convinge. FMI, care are nevoie să fie considerat legitim de cele două mari economii mondiale, joacă parţial pentru supravieţuirea sa.  

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

  • No Related Post

Leave a Response