NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Rămas şomer, un interpret de muzică populară a fost nevoit să facă o „meserie strict de femei”. În doar câteva luni, a dat lovitura

După ce şi-a pierdut slujba pe care o avea la Casa de Cultură din Agnita, judeţul Sibiu, un interpret de muzică populară s-a „recalificat”. Marcel Părău a pus la punct un proiect despre care acum se vorbeşte şi peste graniţe.

Şi-a pierdut slujba în urmă cu 20 de ani, iar acest lucru l-a făcut să-şi descopere o nouă pasiune. Povestea proiectului lui Marcel, referent muzical în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, începe în anul 1996.

Pe atunci, bărbatul era administrator al Casei de Cultură din Agnita, judeţul Sibiu. După ce postul i-a fost însă restructurat, Marcel Părău a rămas fără serviciu.

„Mi-am spus: «Hai să vedem ce iese! ». În primul rând, nu era lucru de bărbaţi, era strict de femei, dar necazul te duce pe căi nebănuite….”, spune Marcel Părău. La început a făcut-o din curiozitate şi „ca să-şi umple timpul”, apoi a descoperit că pot ieşi bani frumoşi din asta.

CUM A DAT LOVITURA CÂNTĂREŢUL DUPĂ CE S-A APUCAT DE O MESERIE „STRICT DE FEMEI”: IMAGINI CU EL LA LUCRU

Frumuseţea portului popular l-a cucerit atunci şi, în plus, îi aduce şi bani. Este povestea interpretului de muzică populară Marcel Părău, cel care, de două decenii, a transformat deopotrivă în artă şi afacere decorarea pălăriilor tradiţionale.

 Din dorinţa de a-şi umple timpul, dar şi de a-şi câştiga existenţa într-un mod plăcut, a început să decoreze pălăriile tradiţionale, scrie adevărul.ro.

Ideea i-a venit întâmplător: „Umblând prin magaziile de la Casa de Cultură, am văzut acolo o parte din recuzita care mai rămăsese, care nu era într-o stare foarte bună”, a povestit el.

„Mi-am spus: «Hai să vedem ce iese!». În primul rând, nu era lucru de bărbaţi, era strict de femei, dar necazul te duce pe căi nebănuite. Am văzut cum erau decorate pălăriile din acea recuzită. Mărgelele erau aplicate pe o bentiţă neagră, care la rândul ei era aplicată pe pălărie şi, desfăcând acolo, am văzut că doar este un şir de mărgele pe un fir de aţă şi cusute jur împrejur. Nu aveau un stil aparte. Mi-am spus atunci: «Ca să iasă un lucru de calitate, ce-ar fi ca decoraţiunea asta să fie cusută direct pe pălărie?». E un lucru foarte greu să coşi în fetru. Am făcut una de probă, să văd cum este, iar apoi totul a mers de la sine”, a adăugat bărbatul.

FOTO: Facebook//Parau Marcel

Curând vestea s-a răspândit printre pasionaţii de obiecte de artizanat, astfel că numărul comenzilor a început şi el să crească. Primele pălării le-a făcut pentru copiii care dansau la ansamblurile populare din zonă. Mai târziu, a început să lucreze pălării şi pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării: în Statele Unite, Canada, Australia, Belgia, Franţa şi în Germania.

„Cum zona noastră a fost foarte mult populată înainte de saşi, în Germania foarte mulţi le comandă ca suvenire, să-şi aducă aminte de plaiurile natale”, a explicat el. „Românii din America şi-au constituit mici ansambluri folclorice cu specificul zonei Hârtibaciului. Acolo am trimis zece pălării la o comunitate de români. În plus, am o colaborare permanentă cu Muzeul Satului din Bucureşti, am dat multe şi acolo, la magazinul de desfacere, unde sunt cumpărate de fel de fel de turişti. Până la urmă, am fost introdus în rândul meşteşugarilor, al creatorilor populari. Ce fac este şi un meşteşug, şi o creaţie, crearea este a mărgelelor, împodobitul este meşteşug”, mai spune bărbatul.

FOTO: Facebook//Parau Marcel

Cel puţin trei săptămâni lucrează meşterul la o pălărie. La final, preţul variază între 300 şi 650 de lei, în funcţie de complexitatea modelului.

Şi totuşi, Marcel Părău spune că dintr-o astfel de meserie nu poţi trăi: „În general, marii creatori populari nu pot trăi numai din asta, pentru că munca asta, deşi este titanică, nu este plătită la adevărata ei valoare”.

În plus, de mulţi ani, interpretul strânge şi recondiţionează costume populare vechi, tot din dorinţa ca autenticul să nu se piardă. Casa lui din Agnita s-a transformat într-un adevărat muzeu, în care a strâns, în total, aproximativ 1.000 de obiecte populare tradiţionale.

Cât aţi fi dispuşi să cheltuiţi pentru a cumpăra obiectele realizate de Marcel Părău? 

14372048

 

 
Ziarul Gandul

Articole asemanatoare

Leave a Response