NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Ce ne aşteaptă în 2014 pe plan extern.

România va avea, în anul 2014, o agendă foarte încărcată, atât pe plan intern cât şi extern. Anul acesta românii vor avea alegeri parlamentare şi prezidenţiale. Ţara noastră va fi supusă unei duble monitorizări pe corupţie şi va trebui să ducă la îndeplinire cerinţele pentru aderarea la Schengen.

Anul 2014 începe în forţă pentru România care aşteaptă, în ianuarie, publicarea de către Comisia Europeană a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, informează Mediafax.

După modificările la Codul Penal, criticate deja de mai mulţi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti şi de ambasadorul american la OSCE, cel mai probabil raportul va fi negativ pe partea de activitate parlamentară.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 10 decembrie, mai multe modificări la Codul Penal. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

În aceste condiţii, 2014 nu pare propice pentru readucerea în discuţie a eliminării MCV.

În plus, pe lângă MCV, România va mai fi supusă unui raport, instituit pentru toate statele membre UE. În luna aprilie, Comisia Europeană va publica primul raport anticorupţie la nivelul tuturor statelor membre. România şi Bulgaria au încercat să evite includerea în acest raport, pe motiv că oricum sunt monitorizate prin intermediul MCV. Încercarea a fost lipsită de succes, astfel că România ar putea fi criticată din nou, mai ales că raportul acordă un spaţiu important achiziţiilor publice, domeniu în care Bucureştiul a mai avut probleme, soldate cu presuspendări de programe şi corecţii financiare.

După ce la Consiliul JAI din decembrie 2013, România şi Bulgaria au prezentat o declaraţie comună în care au susţinut că îndeplinesc criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen şi că vor cere rediscutarea chestiunii doar atunci când va exista unanimitate, 2014 va clarifica dacă cele două ţări au renunţat la acest obiectiv sau a fost doar o supărare de moment.

Alegerile europarlamentare din 22-25 mai reprezintă o miză importantă din perspectiva autorităţilor de la Bucureşti, care speră ca rezultatul să permită preluarea conducerii Comisiei Europene de către socialistul Martin Schulz.

La 8 noiembrie, premierul Victor Ponta spunea că, dacă Martin Schulz va ajunge preşedinte al CE, România va avea “în fruntea Comisiei Europene un om nu doar din familia noastră politică, da’ un om care ne cunoaşte foarte bine”.

După ce în actualul Legislativ european a avut un comisariat foarte important – agricultura -, România ar trebui să înceapă din timp negocierile dacă va dori ca şi în viitoarea Comisie să aibă un portofoliu cu greutate.

Vizita din 2013 a premierului Victor Ponta în Germania şi participarea social-democraţilor la guvernare ar putea fi premisele unei relansări a relaţiei cu Germania, care a stagnat în ultimii ani.

Sub semnul întrebării stă relaţia cu Franţa, în contextul alegerilor municipale care vor avea loc în Hexagon, în luna martie 2014.

În toamnă, pe fondul dezbaterilor pe Schengen, problema romilor a reapărut în prim-planul dezbaterilor de pe scena politică franceză. MAE a pus declaraţiile dure ale politicienilor francezi la adresa României pe seama apropierii alegerilor. Astfel că se prefigurează noi schimburi de replici între Paris şi Bucureşti în prima parte a anului.

O necunoscută o reprezintă numărul românilor care îşi vor căuta un loc de muncă după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii în ţările care le-au menţinut timp de 7 ani, dar şi modul în care Bucureştiul va gestiona eventuale noi campanii negative în presa europeană la adresa românilor.

Apărarea antirachetă se va afla pe agenda summit-ului NATO 2014 de la Londra, unde România speră să audă o reconfirmare a angajamentului ferm al SUA privind implementarea scutului de la baza Deveselu, ale cărei lucrări au fost demarate în octombrie 2013.

De asemenea, românii aşteaptă din partea Washingtonului progrese în privinţa ridicării vizelor. Şi noul ambasador american este aşteptat la Bucureşti, la peste un an după plecarea lui Mark Gitenstein.

Cum anul viitor se împlinesc 10 ani de la aderarea României la NATO, autorităţile pregătesc festivităţi de amploare, la care au fost invitaţi – potrivit ministrului Apărării, Mircea Duşă – toţi miniştrii apărării din Alianţa Nord-Atlantică.

În zona estică, România va continua să sprijine Republica Moldova şi va pleda în cadrul instituţional european pentru ridicarea vizelor pentru moldoveni, dar şi pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE cât mai repede posibil, pentru ca formaţiunile pro-europene de la Chişinău să se prezinte cu un atu important la alegerile din noiembrie.

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response