NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Augustin Lazăr cere declasificarea documentelor care pot face lumină în dosarul Revoluției. Este vorba despre documente SRI și acte adunate de comisia parlamentară constituită în anii 1990

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunțat presa că a cerut declasificarea tuturor documentelor care pot aduce clarificări în dosarul Revoluţie.

El a făcut aceste precizări în contextul în care, săptămâna trecută, forțați de deciziile CEDO și ale instanței supreme din România, procurorii militari au anunţat că au extins cercetările, fiind declanșată urmărirea penală “in rem” (pentru fapte) pentru infracţiuni contra umanităţii.

„Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt de la Revoluţie trebuie declasificate”, a declarat, luni, Augustin Lazăr, la sediul CSM.

Mai precis, procurorul general a cerut declasificarea unor documente SRI care fac referire la Revoluția din decembrie 1989, precum și a unor documente adunate, în anii 1990, de comisia parlamentară care a anchetat evenimentele din decembrie 1989. O parte din aceste documente ale comisiei au fost clasificate, iar clasificarea documentelor a împiedicat înfăptuirea actului de justiție. 

Un singur procuror militar, fostul general magistrat Dan Voinea (pensionat în 2008), a cerut la de la SRI documente referitoare la Revoluție, dar i s-a răspuns că această instituție nu deține un jurnal de luptă de la evenimentele din decembrie 1989 (SRI a preluat arhivele fostei Securități, care a participat  atunci la reprimarea/suprimarea demonstranților). 

Dosarul Revoluției a fost clasat în anul 2015 de conducerea Secției Parchetelor Militare, respectiv de generalii magistrați Ion Vasilache și Gheorghe Coșneanu.

Între timp, Vasilache s-a pensionat, iar Coșneanu a fost promovat pe funcția de șef interimar al secției. Între motivele clasării făcute de cei doi generali s-a aflat si argumentul potrivit căruia “fapta NU există”, în contextul în care după 22 decembrie 1989 au fost ucise prin împușcare peste 700 de persoane și rănite alte circa 2000.

Asociația 21 Decembrie 1989 a contestat clasarea dosarului de mai multe ori. Pe o astfel de  cerere, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, la începutul anului 2016, că procurorii români NU au făcut o anchetă  efectivă la care au dreptul victimele represiunii din decembrie 1989, condamnând România la plata unor despăgubiri.

În urma acestei decizii CEDO, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, prin ordonanță, a dispus redeschiderea dosarului Revoluției, confirmată în iunie 2016 de instanța de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care le-a impus procurorilor militari să înceapă urmărirea penală.

La începutul lunii noiembrie, Secția Parchetelor Militare, sub conducerea generalului Coșneanu, a decis redeschiderea dosarului, deși trebuia să o facă imediat după decizia Înaltei Curți.

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, se menționează în ordonanța de extindere a urmăririi penale “in rem” a Secției Parchetelor Militare.


CITEȘTE ȘI: Procurorii redeschid a patra oară dosarul Revoluţiei. Parchetul militar recunoaște lovitura de stat din 22 decembrie 1989


Potrivit ordonanței de redeschidere a anchetei, semnată  în februarie 2016 de Bogdan Licu și confirmată de instanța supremă, procurorii militari coordonați de generalul Coșneanu NU au făcut anchetă așa cum prevede Codul de Procedură Penală.

Ce nu au făcut procurorii militari conduși de generalul Coșneanu

>Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00, comanda Armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 , de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu şi‐a propus şi, pe cale de consecinţă, nu a stabilit cine a preluat comanda Armatei la data de 22 decembrie 1989. Ancheta nu stabileşte şi nici nu şi‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda Armatei şi cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stanculescu în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, revenirea generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timişoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informaţiei potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei.

>Ancheta nu a reuşit şi nici nu şi‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuţii aveau acestea, dacă printre aceste atribuţii se regăseau şi cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înfiinţarea acestui comandament;

>Nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informaţiile celor care ulterior le transmiteau pe postul TVR; cum se primeau aceste informaţii, dacă erau verificate/cine le verifica şi cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce nu erau verificate în condiţiile în care liniile telefonice şi comunicaţiile în general funcţionau perfect


CITEȘTE ȘI: Parchetul General: Iliescu și Militaru au determinat uciderea unui număr mare de persoane. Generalul magistrat Coșneanu începe urmărirea penală în dosarul Revoluției pentru crime împotriva umanității, după ce România liberă a dezvăluit tergiversarea anchetei


Acum, același Coșneanu s-a ddecis să facă anchetă. Potrivit extinderii dispuse tot de el în cauză, procurorii vor analiza şi evenimentele petrecute după 22 decembrie.

„Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, au mai transmis procurorii militari.

Dacă știa de aceste probe ( și le cunoștea pentru că există în dosar din perioada 2005-2007), se pun întrebările legitime: de ce generalul Coșneanu a clasat dosarul în 2015? A vrut să protejeze pe cineva?


CITEȘTE ȘI: Greșelile majore din dosarul Revoluției. Culmea este că mușamalizarea anchetei a fost răsplătită prin avansarea generalului magistrat Gheorghe Coșneanu


 

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response