Tenismanul sârb Novak Djokovic, numărul 5 mondial, s-a calificat în semifinalele Australian Open, primul turneu de Mare Şlem al anului, învingându-l în trei seturi, 6-1, 6-2, 6-4, pe rusul Andrei Rublev (nr. 6), într-o partidă disputată miercuri
Djokovic (35 ani), care a cucerit de nouă ori până acum trofeul la competiţia de la antipozi (un record), a jucat şi de această dată cu un bandaj la piciorul stâng, în urma unei probleme musculare care i-a perturbat jocul în primele sale trei meciuri de la Melbourne Park, dar care nu a mai părut să-l afecteze începând cu sfertul de finală câştigat în faţa australianului Alex de Minaur, pe care l-a învins tot în trei seturi.
Sârbul îl va înfrunta în penultimul act pe americanul Tommy Paul care a trecut la rândul său miercuri în sferturile de finală, cu 7-6 (8/6), 6-3 5-7, 6-4, de compatriotul său Ben Shelton.
Djokovic luptă la Melbourne pentru câştigarea celui de-al 22-lea său titlu de Mare Şlem, care i-ar permite să egaleze recordul rivalului său spaniol Rafael Nadal.
Dacă va câştiga a zecea sa coroană la Australian Open, Novak Djokovic va reveni în fotoliul de lider al clasamentului ATP, pe care l-a ocupat anterior timp de 373 de săptămâni (record absolut).
În cealaltă semifinală se vor înfrunta grecul Stefanos Tsisipas (locul 4 mondial) şi rusul Karen Hacianov (20 ATP). Cei doi şi-au asigurat prezenţa în penultimul act încă de marţi, când Tsitsipas l-a învins cu 6-3, 7-6 (7/2), 6-4 pe cehul Jiri Lehecka, în timp ce Hacianov a profitat de abandonul adversarului său din sferturi, americanul Sebastian Korda, din cauza unei accidentări la încheietura mâinii drepte, la scorul de 7-6 (7/5), 6-3, 3-0.
Calificarea lui Novak Djokovic în semifinalele Australian Open, în pofida problemelor musculare, este un exemplu elocvent de determinare și reziliență. Performanța sa demonstrează că pregătirea mentală este la fel de importantă ca și cea fizică, iar abilitatea de a-ți gestiona adversitățile poate face diferența între succes și eșec. Observând curajul și voința sa, putem înțelege că obstacolele sunt parte integrantă a oricărui drum către succes și că perseverând, chiar și atunci când lucrurile nu sunt perfecte, ne putem atinge obiectivele. Acest tip de atitudine ne poate inspira să ne confruntăm cu provocările vieții de zi cu zi cu mai multă încredere și optimism.
