Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a făcut duminică un apel la vigilenţă în contextul în care riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut, transmite Reuters.
Falimentul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), în data de 10 martie, a generat îngrijorări cu privire la soliditatea sectorului bancar din SUA şi Europa. Prima victimă europeană a acestei crize, banca elveţiană Credit Suisse, a fost preluată duminica trecută de rivala UBS, la o fracţiune din valoarea sa la bursă.
„Este clar că riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut”, a spus duminică Kristalina Georgieva cu prilejul China Development Forum, eveniment organizat la Beijing de guvernul chinez. „Decidenţii politici au luat măsuri decisive ca răspuns la riscurile care planează asupra stabilităţii financiare. Aceste măsuri au reuşit, într-o anumită măsură, să atenueze tensiunile de pe piaţă însă incertitudinea este ridicată şi de acea este nevoie să rămânem vigilenţi”, a adăugat Kristalina Georgieva.
În discursul său, directorul FMI şi-a reiterat punctul de vedere conform căruia 2023 va fi un nou an dificil, în condiţiile în care ritmul de creştere a economiei mondiale va coborî sub 3% din cauza efectelor pandemiei, războiului din Ucraina şi înăspririi politicii monetare. Chiar şi în condiţiile unor prognoze mai bune pentru 2024, creşterea economiei mondiale va fi una inferioară mediei istorice de 3,8% iar perspectiva generală este una slabă, a spus Kristalina Georgieva la China Development Forum.
Fondul Monetar Internaţional a prognozat că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,9% în acest an şi în luna aprilie urmează să dea publicităţii un nou set de previziuni.
Georgieva a mai spus că revenirea solidă economiei chineze, care este aşteptată să înregistreze un avans al PIB de 5,2% în 2023, oferă o anumită speranţă pentru economia mondială, în condiţiile în care se estimează că gigantul asiatic va fi responsabil pentru aproximativ o treime din creşterea economică globală în 2023. FMI estimează că fiecare creşterea a PIB-ului Chinei cu un punct procentual duce la o creştere de 0,3 puncte procentuale a PIB-ului altor economii asiatice. În acest context, Georgieva a făcut un apel către decidenţii chinezi să reechilibreze economia prin tranziţia de la o creştere bazată pe investiţii spre una bazată pe consum, inclusiv prin reforme care să asigure un mediu concurenţial egal între sectorul privat şi companiile de stat. Astfel de reforme ar putea majora PIB-ul real al Chinei cu 2,5% până în 2027 şi cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva.
Observând situația actuală detaliată de Kristalina Georgieva, devine evident că stabilitatea economică mondială se confruntă cu provocări semnificative, iar falimentele bancare recente sunt doar vârful aisbergului. În ciuda măsurilor rapide luate de autorități pentru a contracara aceste riscuri, incertitudinea încă planează, ceea ce ne reamintește că flexibilitatea și adaptabilitatea sunt adesea cele mai valoroase abilități în vremuri de volatilitate economică. Cu o creștere mondială sub nivelul mediu istoric, dependența de sporul economic al Chinei subliniază nevoia de diversificare economică și de adoptare a reformelor structurale care să susțină un mediu de afaceri mai competitiv. Pentru noi, ca indivizi sau antreprenori, prioritatea ar trebui să fie diversificarea surselor de venit și adoptarea unor strategii financiare prudente, concentrându-ne pe oportunitățile de creștere emergente, fără a neglija necesitatea unui „plan de rezervă” pentru eventualele crize viitoare.
