Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, la Zalău, că social-democraţii sunt dispuşi să facă parte dintr-o coaliţie de guvernare şi după alegerile din 2024, dacă românii „vor considera că aceasta este calea”.
„Ne-am asumat această coaliţie. Mergem până în 2024. Dacă românii, fiindcă ei sunt suverani, vor considera că aceasta este calea, ne vom asuma din nou o astfel de coaliţie largă. Repet, s-a dus perioada în care România îşi permitea să piardă timp”, a subliniat preşedintele social-democraţilor.
Acesta a adăugat faptul că îşi doreşte ca oamenii politici, indiferent de partidul din care fac parte, să „vorbească” aceeaşi limbă, pentru ca România să fie respectată la nivel european.
„Eu nu vreau să fiu reprezentantul unei ţări care este batjocorită de liderii altei ţări membre, ca şi mine, în Uniunea Europeană. Eu vreau să fiu respectat la fel ca orice cetăţean european şi ca orice stat european, dar pentru acest lucru, noi toţi oamenii politici, indiferent de culoarea politică, trebuie să vorbim aceeaşi limbă”, a afirmat Marcel Ciolacu.
PSD i-a solicitat, vineri, conducerii USR să aplice principiile de integritate şi anticorupţie asupra propriilor reprezentanţi din Primăria Sectorului 1, „la fel cum obişnuia să le înfiereze în cazul altor demnitari”.
„După ce au solicitat cu înfocare revocarea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru că a angajat în instituţie o rudă de gradul 2, cei din conducerea USR nu mai pot continua să-i protejeze politic pe colegii lor de partid din administraţia Sectorului 1, acuzaţi de fapte penale similare sau chiar mai grave. Este incalificabil că USR se face că nu vede cazul directorul Administraţiei Domeniului Public Sector 1, Sorina Oancea, care, exact ca preşedintele AEP, şi-a angajat o rudă de gradul 2, respectiv cumnatul, la şefia Biroului Parcări aflat în subordinea sa”, se arată într-un comunicat.
Chiar dacă Marcel Ciolacu a sugerat că o coaliție între PSD și PNL ar putea continua și după alegerile din 2024, este important să înțelegem că stabilitatea politică nu depinde doar de intențiile exprimate, ci și de contextul politic și de voința populară. Istoria ne-a arătat că astfel de alianțe sunt adesea dificile și necesită o colaborare autentică și un dialog deschis între partide, ceva ce nu s-a realizat întotdeauna. Însă, dacă scopul final al politicienilor este cu adevărat un viitor prosper și respectat pentru România în cadrul Uniunii Europene, atunci relevanța unei coaliții devine un secundar față de coeziunea și integritatea cu care aceștia își duc la îndeplinire promisiunile. În viața de zi cu zi, orice lector poate adopta o lecție de aici: cooperarea și integritatea, indiferent de mediu, sunt fundamentale pentru atingerea unor obiective comune.
