Prețul gazelor a atins un nivel record în România, cu o tranzacție recentă la Bursea Române de Mărfuri (BRM) realizată la 344 de lei/MWh, în data de 20 august. Tranzacția a avut loc pentru un volum de 46.000 MWh, echivalent cu aproximativ 0,5% din consumul anual de gaze al țării, iar perioada de livrare este ultimul trimestru al anului. Acest preț reprezintă cel mai mare din ultimii trei ani și jumătate pentru tranzacțiile la termen.
Creșterea prețurilor și impactul asupra economiei
Ultima tranzacție cu prețuri superioare a avut loc în ianuarie 2023, la 349 de lei/MWh, pentru un volum mult mai mic – doar 3.360 MWh, livrare în următoarea lună. În plus, ultima tranzacție pentru livrare în tot sezonul rece următor a fost încheiată la 310 lei/MWh în luna august.
Prețurile gazelor din România sunt comparabile cu cele din Europa. De exemplu, la hubul vienez CEGH, ultimele tranzacții cu livrare în ultimul trimestru al anului au avut loc la 67 de euro/MWh, adică aproximativ 350 de lei/MWh, foarte aproape de prețul din România. În același timp, ultima tranzacție pentru livrare în tot sezonul rece următor s-a făcut la 66 de euro/MWh.
Pe piața spot, prețurile au depășit 300 de lei/MWh în ultimele tranzacții din România, iar la hubul austriac, prețurile sunt și mai mari – peste 68 de euro/MWh. Aceste cifre reflectă o situație dramatică în sectorul gazelor din Europa, cu impact potențial exploziv în iarnă.
În ceea ce privește înmagazinarea gazelor, România are în prezent 22,7 TWh (67% din capacitatea totală), cu 4 TWh sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când se înmagazinau 26,7 TWh (78,72% din capacitatea totală). În restul Europei, situația este și mai gravă – 698 TWh (61,92% din capacitatea totală), cu peste 150 TWh sub nivelul din 2022, când se înmagazinau 850 TWh (74,8%).
Prețurile gazelor sunt mai mult decât duble față de începutul anului, în special din cauza războaielor și a consecințelor lor. Îndepărtarea treptată de gazul rusesc livrat pe conductă, o sursă importantă pentru Europa înainte de războiul din Ucraina, și dificultățile cu importurile de gaze lichefiate (LNG) din Golful Persic au dus la o creștere a prețurilor. În plus, competiția cu piețele asiatice pentru volumele rămase a intensificat presiunea asupra prețurilor.
În ceea ce privește protecția populației, aceasta este doar parțial asigurată. Consumatorii casnici plătesc în continuare o parte semnificativă din gaz la un preț reglementat, de 110 lei/MWh, gaz extras din România. Acest preț este de trei ori mai mic decât cel de pe piață. Totuși, este posibil ca volumele de gaz alocate pentru consumul populației să nu fie suficiente, mai ales în cazul unui iarnă mai rece decât media. În astfel de scenarii, furnizorii ar putea cumpăra gaz din piață la prețuri ridicate și să-l factureze apoi populației.
Legislația de plafonare a prețurilor, valabilă până la 31 martie 2027, permite acest lucru dacă volumele sunt insuficiente. În schimb, consumatorii comerciali vor plăti gazul la prețul pieței, cu un impact direct asupra profitabilității afacerilor.
Pe piața electrică, presiunea va crește considerabil. În iarnă, producția de energie electrică în centralele pe gaze va crește, ceea ce va duce la o creștere a costurilor. Pe de altă parte, piețele spot funcționează pe baza prețului marginal, iar în multe intervale de tranzacționare, prețurile sunt determinate de centralele pe gaze. Acest lucru va duce la o creștere a prețurilor spot.
În România, mai multe proiecte mari de producție a energiei se așteaptă să intre în producție sau să înceapă testele în acest sezon rece. Printre acestea se numără centrala de la Mintia, care are o capacitate de cel puțin 500 MW, posibil chiar 1.000 MW, care ar putea fi finalizată până la sfârșitul iernii. De asemenea, proiectul Iernut al Romgaz, cu o capacitate de 430 MW, ar urma să fie testat, deși este întârziat cu 10 ani.
Pe măsură ce gazul va fi tot mai scump, producția de energie electrică din România va fi, probabil, și ea mai scumpă. Această realitate va aduce o presiune semnificativă atât asupra consumatorilor casnici, cât și asupra economiei în ansamblu.
Radu Georgescu
