Cercetatorii olandezi au pus la punct un sistem de inteligență artificială – AI – capabilă să reconstruiască imaginea văzută de o persoană, exclusiv pe activitatea creierului acesteia.
Unul dintre avantajele cercetării în domeniul AI este că este adesea posibil să se repete experimentul, păstrând datele, dar folosind o nouă versiune a AI, și să se obțină rezultate foarte diferite. Este ceea ce tocmai au făcut cercetătorii de la Universitatea Radboud (Țările de Jos), folosind AI pentru a reconstrui imaginile văzute de subiecți pe baza activității lor cerebrale.
Datele originale provin din două studii. Primul a utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcționala pentru a înregistra activitatea cerebrală a trei voluntari în timp ce aceștia priveau o serie de fotografii. Al doilea a implicat o maimuță macac cu electrozi implantați în creier, operație efectuată pentru un alt studiu. De data aceasta, animalul se uita la imagini generate de inteligența artificială.
Mecanisme de atenție predictivă
În acest nou studiu, cercetătorii au integrat mecanismele de atenție predictivă (PAM) în AI. Datele privind activitatea cerebrală au fost transformate în vectori latenți și prelucrate de o rețea generativă antagonistă. PAM-urile au permis AI-ului să vizeze cele mai relevante semnale în încercarea de a reconstrui imaginile văzute de subiecți.
Datorită integrării PAM-urilor, unele imagini sunt foarte asemănătoare cu cele originale. Imaginile reconstruite din activitatea cerebrală a macacului au fost mai asemănătoare, iar acest lucru se datorează parțial metodei de înregistrare, deoarece fMRI produce mult mai mult zgomot decât electrozii. Cu toate acestea, animalul a văzut imagini generate de AI, mai degrabă decât fotografii. Acest lucru ar facilita reconstrucția, deoarece AI poate înțelege cum au fost asamblate aceste imagini. Obiectivul final al cercetătorilor este de a crea implanturi care să redea vederea, prin stimularea părții din creier care corespunde obiectelor.
MM
Am fost profund impresionat de capacitatea inteligenței artificiale de a pătrunde în misterul gândurilor vizuale și de a reconstrui imagini doar pe baza activității cerebrale. Această tehnologie nu doar că ne duce cu un pas mai aproape de înțelegerea și interpretarea funcționării complexe a creierului, dar poate reprezenta și un pilon esențial în dezvoltarea de soluții pentru persoanele nevăzătoare. Cu toate că metoda actuală se confruntă cu limitări datorită zgomotului produs de diferitele tehnici de măsurare, progresul realizat este semnificativ și ne lasă cu speranța că, în viitorul apropiat, vom putea crea dispozitive care nu doar că îmbunătățesc vederea, ci și transformă viețile oamenilor. Înțelegerea și aplicarea acestei tehnologii ne pot schimba perspectiva asupra interacțiunii dintre om și mașină, oferindu-ne oportunitatea de a ne depăși limitele biologice.
