Europa de Vest a înregistrat cele mai mari temperaturi medii pentru lunile iunie și iulie din istorie, conform rapoartelor Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice. Aceste date, publicate de AFP, arată că valul de căldură, seceta și incendiile de vegetație din regiune sunt alimentate de schimbările climatice. Temperaturile extreme au avut un impact semnificativ asupra transportului, irigațiilor și producției de energie, iar efectele se resimt în toate țările europene afectate.
Temperaturi record și secetă severă în Europa de Vest
Conform Serviciului Copernicus, temperatura medie combinată pentru lunile iunie și iulie a fost de 21,62 de grade Celsius, depășind recordul stabilit în 2022 pentru aceeași perioadă. Această valoare reflectă „persistența excepțională a căldurii” înregistrată până acum în această vară, a precizat Copernicus. Nivelurile de umiditate din sol au fost „semnificativ mai scăzute” decât în iulie 2022, când Europa de Vest s-a confruntat cu ultima secetă severă.
Condiții foarte uscate au fost observate în luna iulie în țări din vestul și centrul Europei, inclusiv Franța, Spania, Austria și Ungaria, dar și în Regatul Unit, Irlanda și o parte a Islandei. Debitele râurilor au fost neobișnuit de scăzute, iar Sena, Rinul și Dunărea s-au numărat printre cele mai afectate cursuri de apă. Condițiile calde și uscate au fost, de asemenea, favorabile izbucnirii incendiilor, iar oamenii de știință spun că frecvența condițiilor meteorologice extreme favorabile incendiilor este în creștere pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.
În această vară, Franța și Spania s-au confruntat cu cele mai grave incendii din memoria recentă, în timp ce alte țări europene, dar și nord-vestul Statelor Unite și Canada au fost afectate de incendii de amploare. Copernicus a anunțat, de asemenea, că oceanele lumii au înregistrat pentru a doua lună consecutiv temperaturi record în luna iulie, pe fondul valurilor de căldură marină din jurul Europei și al formării unui fenomen El Niño puternic în Oceanul Pacific.
Temperatura medie globală a suprafeței mării a fost în iulie de 20,96 de grade Celsius, depășind precedentul record stabilit în 2023. Directorul Copernicus, Carlo Buontempo, a declarat că anumite zone din Marea Mediterană și Oceanul Atlantic au fost neobișnuit de calde, însă fenomenul El Niño aflat în dezvoltare „este probabil forța motrice” din spatele temperaturilor record ale oceanelor. El Niño reprezintă faza caldă a unui ciclu climatic natural care crește temporar temperaturile oceanelor din Pacificul tropical și poate influența fenomene meteorologice extreme, precum seceta și inundațiile, în întreaga lume.
Ultimul episod El Niño a contribuit la transformarea anilor 2023 și 2024 în al doilea, respectiv cel mai călduros an înregistrat vreodată. Buontempo a declarat că oamenii de știință se așteaptă la un nou record pentru temperatura medie globală mai târziu în acest an sau la începutul lui 2027. La nivel global, luna trecută a fost la egalitate pentru al doilea cel mai călduros iulie înregistrat vreodată, cu o temperatură medie a aerului la suprafața planetei cu 1,47 de grade Celsius peste nivelul de referință preindustrial din perioada 1850-1900, potrivit Copernicus.
Ultimii 11 ani au fost cei mai călduroși ani înregistrați vreodată. „Nu am mai văzut în timpul vieții noastre și, foarte posibil, în timpul existenței civilizației noastre, o climă atât de caldă”, a declarat Buontempo. „Iar principalul factor care determină această încălzire – după cum știm – sunt gazele cu efect de seră”, a adăugat acesta. Oceanele absorb cea mai mare parte a excesului de căldură provocat de emisiile de carbon generate de activitatea umană și au, astfel, un rol esențial în reglarea climei.
Temperaturile mai ridicate ale mărilor și oceanelor pot avea efecte în lanț asupra planetei, alimentând furtuni și precipitații mai puternice și contribuind la albirea recifelor de corali. Copernicus realizează măsurători folosind miliarde de observații provenite de la sateliți și stații meteorologice, atât de pe uscat, cât și de pe mare. Datele sale se întind până în anul 1940. Avertismentul Copernicus a fost însoțit de declarații din partea climatologului Samantha Burgess: „Este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică extremele de căldură, căldura și seceta consolidându-se din ce în ce mai mult una pe cealaltă”. Concluzia este clară: schimbările climatice nu sunt o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă, cu efecte devastatoare pe termen lung.
R. Barbu
