În ziua 1696 de război, Ucraina a lansat un nou val de atacuri cu drone asupra Rusiei, cu ținte importante, inclusiv un centru de date al companiei Yandex, considerat Google-ul rusesc, din regiunea Vladimir, la aproximativ 500 km de granița ucraineană. Explozii au fost raportate și în apropierea Moscovei, unde patru aeroporturi și-au suspendat zborurile. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a susținut că antiaeriana a doborât 59 de drone. În regiunea Rostov, au fost avariate spații de producție și depozitare, unde a izbucnit și un incendiu. Rusia a continuat, la rândul ei, atacurile asupra Ucrainei. La Uman, o dronă a lovit un bloc de locuințe și cinci oameni au fost răniți. În vestul țării, un depozit petrolier a luat foc. Kievul s-a confruntat din nou cu întreruperi de electricitate și probleme în alimentarea cu apă, după lovituri asupra infrastructurii energetice. Atacurile au afectat și Republica Moldova. Patru drone au pătruns în spațiul aerian al țării în cursul nopții, una dintre ele traversând de două ori teritoriul moldovean. Între timp, Ucraina se confruntă cu o criză gravă a apărării antiaeriene. Potrivit presei americane, stocurile de rachete interceptoare Patriot sunt aproape epuizate. Unele surse susțin că au mai rămas doar câteva, altele că nu mai există deloc.
Atacuri în mai multe regiuni rusești și criza muniției antiaeriene
În noaptea de joi spre vineri, Ucraina a lansat un atac cu drone asupra mai multor regiuni rusești, inclusiv Moscova, Rostov și Vladimir. Printre ținte s-ar fi aflat un centru de date al companiei Yandex din regiunea Vladimir, la aproximativ 500 km de granița ucraineană. În zona Moscovei, aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo și-au suspendat zborurile. Primarul Serghei Sobianin a anunțat doborârea a cel puțin 59 de drone. În regiunea Rostov, autoritățile au confirmat avarierea unor spații de producție și depozitare în localitatea Aksai. În regiunea Hmelnițki, dronele rusești au provocat un incendiu la un depozit petrolier. Au fost raportate lovituri și în regiunea Ternopil, unde orașul Ciortkiv a fost atacat de două ori. În Cerkasî, o dronă a căzut în incinta unei companii private și a provocat un incendiu, stins ulterior de pompieri.
Patru drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova în noaptea de joi spre vineri, în timpul atacurilor masive lansate de Rusia asupra Ucrainei. Potrivit NewsMaker.md, dronele au venit dinspre teritoriul ucrainean și au survolat mai multe zone ale țării, inclusiv raioanele Ștefan Vodă și Ocnița. Una dintre drone a traversat de două ori teritoriul țării. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a avertizat că aceste incidente reprezintă un pericol pentru populație, chiar dacă aparatele au părăsit teritoriul național. „Orice încălcare a spațiului aerian național reprezintă un risc pentru siguranța cetățenilor”, a transmis ministrul.
Ucraina se confruntă din nou cu o criză gravă a muniției pentru sistemele antiaeriene Patriot, esențiale pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Potrivit Washington Post, stocurile au ajuns la un nivel critic. Un oficial ucrainean a declarat că ar mai exista doar câteva rachete interceptoare, în timp ce o sursă CNN susține că rezervele s-au epuizat complet. Situația s-a agravat după atacurile rusești din 13-14 octombrie asupra Kievului și infrastructurii energetice, când Rusia ar fi lansat 39 de rachete balistice. O sursă afirmă că aproape toate au trecut de apărarea antiaeriană ucraineană.
Donald Trump l-a criticat din nou pe Volodimir Zelenski, pe fondul tensiunilor dintre Washington și Kiev provocate de reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Președintele american a declarat că nu este „un mare fan” al liderului ucrainean și l-a acuzat că nu dorește să ajungă la un acord pentru încheierea războiului. Trump consideră că loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești contribuie la creșterea prețurilor carburanților.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi, la Baku, că Moscova nu va accepta un armistițiu care să permită Ucrainei să își refacă forțele militare. „Nu va exista un armistițiu” care să îi ofere lui Zelenski posibilitatea de a se reînarma, a spus Lavrov, citat de Kiev Post. Șeful diplomației ruse a criticat și opoziția președintelui ucrainean față de acordul dintre Washington și Moscova privind motorina rusească, pe care a descris-o drept o provocare directă la adresa lui Donald Trump. Lavrov a respins propunerile occidentale de pace despre care a spus că se îndepărtează de înțelegerile discutate la summit-ul Trump-Putin din Alaska, în august 2025. El a insistat că obiectivele Rusiei în Ucraina rămân neschimbate.
Milioane de ucraineni care s-au întors acasă după ce au fugit din calea războiului riscă să fie din nou strămutați în această iarnă, avertizează Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), citată de AFP. Locuințele avariate, atacurile asupra infrastructurii energetice și costurile ridicate ale încălzirii îi determină pe mulți să ia în calcul o nouă plecare. Aproximativ 3,8 milioane de oameni s-au întors acasă din 2022, dintre care 1,45 milioane locuiesc în apropierea frontului. În sezonul rece trecut, doar 32% dintre gospodării și-au putut încălzi corespunzător locuințele, procentul coborând la 25% în zonele de conflict. OIM avertizează că situația este deosebit de dificilă pentru persoanele în vârstă și cere fonduri urgente pentru repararea caselor și asigurarea încălzirii. Planul său de intervenție este finanțat în proporție de sub 7%.
Franța va furniza Ucrainei un nou pachet de sprijin pentru aviația militară până la sfârșitul lunii octombrie, a anunțat Volodimir Zelenski după discuțiile de joi cu Emmanuel Macron, la Bruxelles. Potrivit Kiev Post, cei doi lideri au convenit și accelerarea proiectului european Freyja, care urmărește dezvoltarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice. Ucraina lucrează la propriile rachete interceptoare și lansatoare, în timp ce partenerii europeni ar urma să contribuie cu radare și senzori. Primele rezultate concrete sunt așteptate până la sfârșitul anului 2026, dar sistemul se află încă în dezvoltare.
Un grup de 22 de congresmeni republicani și democrați i-a cerut președintelui Donald Trump să aplice integral noile sancțiuni împotriva Rusiei, înainte de termenul de 18 octombrie. Potrivit Kiev Post, parlamentarii solicită măsuri împotriva băncilor, companiilor și intermediarilor străini care ajută Moscova să evite restricțiile occidentale. Ei cer inclusiv sancționarea cumpărătorilor de petrol și gaze rusești și a navelor din flota-fantomă. Congresmenii critică decizia Trezoreriei americane din 9 octombrie de a permite anumite tranzacții cu motorină rusească și solicită anularea autorizației.
Statele G7 au promis 260 de milioane de euro pentru repararea structurii de protecție a reactorului avariat de la centrala nucleară Cernobîl, lovită de o dronă rusească în februarie 2025. Anunțul a fost făcut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, potrivit Kiev Independent. Atacul a deteriorat atât învelișul exterior, cât și structurile interioare și sistemele esențiale de siguranță. Instalația, construită pentru a izola materialele radioactive rămase după catastrofa nucleară din 1986, nu își mai poate îndeplini integral funcțiile de protecție. BERD estimează că reparațiile vor costa în total aproximativ 500 de milioane de euro și trebuie finalizate până în 2030, pentru a preveni degradarea suplimentară a structurii.
În contextul crizei apărării antiaeriene, Ucraina depinde din ce în ce mai mult de sprijinul internațional. Deși Franța a promis un nou pachet de ajutor militar, lipsa de rachete Patriot și a altor muniții de apărare antiaeriană rămâne o problemă majoră. În același timp, tensiunile dintre Washington și Kiev se înrăutățesc, cu Donald Trump care susține că Zelenski nu dorește un armistițiu. Pe de altă parte, Rusia respinge orice propunere de pace, afirmând că obiectivele sale în Ucraina rămân neschimbate. Pe măsură ce se apropie iarna, milioanele de ucraineni care s-au întors acasă se confruntă cu probleme de infrastructură, locuințe avariate și costuri mari pentru încălzire, ceea ce poate duce la o nouă vânzare de terenuri și deplasări ale populației. În acest context, tensiunile se înălță, iar războiul pare să nu aibă sfârșit.
Radu Georgescu
