Cel mai bun foie gras din lume se fabrică în România. În această săptămână, îl găsim la un târg din București, iar mâine îl vom savura în Paris, cu prețuri mult mai mari. Acest produs de nișă, reprezentativ pentru transformarea industrială și artizanală a materiilor prime locale, este un semnal clar că România începe să se afirme ca producător de produse premium, nu doar de materii prime.
Produse românești de nișă câștigă recunoaștere internațională
Pateul românesc cu trufe a câștigat bronzul mondial, fiind distins cu locul 1 la un concurs din Franța. Această recunoaștere este semnificativă, mai ales pentru că evidențiază o schimbare profundă în producția locală. România nu mai este doar un furnizor de cereale, carne, lapte, fructe sau alte materii prime, care pleacă din țară pentru a fi procesate și vândute la un preț mult mai mare. O parte dintre producători încearcă să facă pasul către procesare, rețete proprii, produse de nișă, maturare, ambalare și brand.
În acest moment, cantitățile produse nu depășesc câteva milioane de euro anual, iar exporturile sunt încă în faze incipiente. Totuși, producătorii încep să înțeleagă că valorificarea materiilor prime locale nu trebuie să se oprească la exportul acestora în străinătate. „Adevărul este că nici noi nu ne imaginam că avem atâtea produse unice în lume. Zacusca pescărească, de exemplu, cu sturion, păstrăv și crap, a luat mai multe premii internaționale. Vinurile biodinamice au uimit toată Europa, iar brânzeturile și trufele sunt deja consacrate. Românii au gust și au talent gastronomic.” (Ciprian Dincă, organizator Artisan Food Market).
Vinul biodinamic este o categorie în care România începe să fie prezentă, prin producători care au ales să lucreze după principii ce presupun intervenții limitate în vie și o relație mai atentă cu solul și ecosistemul. Domeniul Bogdan, din Dobrogea, este unul dintre producătorii care au mizat pe această direcție, transformând agricultura biodinamică într-un argument de diferențiere pe o piață în care vinul românesc încearcă să iasă din zona de produs accesibil și să concureze în segmentul premium.
La fel de puțin obișnuit este cazul trandafirului de Damasc. În Botoșani, Paboland a dezvoltat produse pornind de la această floare, inclusiv trandafiri murați – un produs care poate părea exotic pentru consumatorul român, dar care se înscrie într-o tendință internațională de folosire a ingredientelor florale în gastronomie.
Și trufele, unul dintre cele mai scumpe ingrediente utilizate în bucătăria europeană, au început să fie valorificate în România, nu doar ca materie primă. Ele sunt transformate în produse finite – brânzeturi, sosuri, creme sau pateuri – ceea ce înseamnă că o parte importantă din valoarea economică rămâne în țară, în loc ca materia primă să fie vândută și procesată în altă parte.
În aceeași zonă gastronomică se află și foie gras-ul, inclusiv variantele cu trufe, produse care până nu demult păreau rezervate, aproape exclusiv, meniurilor restaurantelor occidentale. Apariția unor astfel de produse în portofoliile producătorilor români arată că piața locală începe să dezvolte nu doar materie primă, ci și produse finite, capabile să intre în aceeași conversație cu gastronomia premium europeană.
„Produs în România” începe să însemne mai mult decât originea materiei prime. În segmentul premium, valoarea este creată prin ceea ce se întâmplă după recoltare sau producție: tehnologie, know-how, rețetă, prezentare și capacitatea de a transforma un ingredient într-un produs pentru care consumatorul este dispus să plătească mai mult.
Schimbarea va fi prezentată la ediția a XIII-a a Artisan Food Market, care va avea loc între 16 și 18 octombrie, la Biblioteca Națională a României. Aproximativ 100 de producători vor aduce în același loc produse artizanale și premium din categorii diferite, de la alimente tradiționale reinterpretate, până la produse care, în urmă cu câțiva ani, păreau aproape imposibil de asociat cu producția românească.
Dincolo de ideea de târg gastronomic, fenomenul spune ceva despre transformarea unei piețe: producătorii locali încearcă să vândă mai puțin materia primă și mai multă valoare. Iar faptul că printre produsele românești apar vin biodinamic, trufe procesate, foie gras sau trandafiri murați arată cât de mult s-a lărgit, în ultimii ani, definiția produsului premium făcut în România.
Artisan Food Market se dorește a fi cel mai mare târg de artizani și de produse artizanale din sud-estul Europei. Ediția numărul XIII se va desfășura în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din București și va reuni peste 100 de expozanți români și străini. Costul biletului va fi de 20 de lei. Vezi Calendarul Evenimentelor 2026 și participă la evenimente!
Radu Georgescu
