Adaugă Newsring.ro ca sursă preferată în Google
Ministrul Mihai Ghigiu anunță că România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din Programul Național de Redresare și Resiliență (PNRR), în urma unor reforme neîndeplinite și a unor probleme legate de documentație. Această sumă reprezintă o parte semnificativă din fondurile europene alocate țării, iar situația se agravează din cauza unor decizii luate în ultimele luni.
Riscul pierderii fondurilor europene
Conform declarațiilor ministrului, din cele două cereri de plată depuse în ultimele luni, România ar putea să nu primească întreaga sumă așteptată, iar o parte din acestea ar putea fi suspendată. Printre motivele care duc la această situație se numără reformele neîndeplinite, precum legea salarizării unitare și jalonul de decarbonizare, dar și lipsa unor documente necesare pentru a justifica investițiile. Comisia Europeană a cerut refacerea unor documente, iar lipsa acestora duce la suspendarea unor sume importante.
Ministrul Mihai Ghigiu a explicat că România a plecat în 2021 cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro, dar a ajuns la momentul încheierii cu doar puțin peste 20 de miliarde. Acest lucru se datorează renunțării la o parte din fonduri, în special din partea Ministerului Mediului, care a abandonat sume importante în ultimul an și jumătate. O parte din banii pierduți sunt legați de reformele neîndeplinite, iar pentru anumite proiecte, Comisia a aplicat penalizări proporționale cu lipsa de respectare a jalonelor.
În plus, unele proiecte sunt considerate inutile din punct de vedere al utilității lor pentru comunitățile locale, ceea ce duce la o lipsă de eficiență a fondurilor europene. Comisia a cerut, de exemplu, ca într-un tabel de raportare să existe o rubrică privind cu ce se încălzește locuința sau clădirea renovată, cerință pe care nu a fost îndeplinită. Acest lucru a dus la suspendarea unor sume importante.
Consecințe pentru România și viitorul fondurilor europene
Ministrul a menționat că, în urma acestor probleme, România ar putea să nu recupereze peste 30% din fondurile europene alocate prin PNRR. Această situație ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei naționale, în special în contextul în care banii europeni reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru proiecte esențiale. Se evidențiază nevoia de a simplifica procedurile administrative și de a asigura o mai bună comunicare între autorități și beneficiari pentru a evita pierderea unor fonduri esențiale.
Stefan T. scrie despre economie și sănătate: Nobelul pentru economie, sistemul energetic la limită, fermieri neplătiți, tendințe în estetică. Cifre și oameni, puse în același tablou.

