Prețul energiei electrice pe piața bursieră spot a crescut luni în toată Europa, cu peste 700% în Germania și Danemarca și peste 500% în Belgia și Franța, țări care aveau, de regulă, printre cele mai mici prețuri din UE. Chiar și așa, România înregistrează, în momentul de față, cele mai mari tarife.
Ministerul Energiei avertizează: criza energetică se apropie
Ministerul român al Energiei, condus de Dumitru Chisăliță, pregătește un proiect de hotărâre prin care să fie prelungită și în noiembrie starea de criză din sectorul energetic.
În document, ministerul avertizează că urmează o perioadă extrem de dificilă și pot apărea probleme în alimentarea cu electricitate. În România, prețul energiei pe piața bursieră a crescut cu 17%, până la 273 de euro pe MWh, fiind țara cu cele mai mari prețuri din UE. În regiune, doar Serbia are un preț mai mare, respectiv 285 de euro pe MWh.
Cauzele scumpirilor: gaz scump și lipsă de producție
Scumpirile mari la energie sunt cauzate, în principal, de majorarea prețului gazelor, combustibil care se apropie de 100 de dolari pe MWh pe piețele europene, de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor operatorului bursier OPCOM, analizate de HotNews, în România aproximativ o treime din consumul total de energie se tranzacționează pe piața spot.
În luna septembrie, prețul mediu pe piața spot a fost de 926 lei (176 euro) pe MWh, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 16% mai mare față de luna august. Principala cauză a scumpirilor din toată Europa este cauzată de scăderea producției de energie hidro, fotovoltaică, eoliană și nucleară, care a fost compensată cu electricitate produsă în centralele pe gaze.
Prețul gazelor a crescut extrem de mult în ultima perioadă, ca urmare a conflictelor din Strâmtoarea Ormuz. Luni, cotațiile gazelor TTF de la bursa Olandeză depășiseră 97 de euro pe MWh, cel mai mare nivel din ultimii trei ani și de trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul solicită prelungirea stării de criză și limitarea consumului
În România, Ministerul Energiei solicită prelungirea situației de criză în sectorul energetic, avertizând că există riscul să avem probleme în alimentarea cu electricitate, cu consecințe economice și sociale grave.
Printre cauze: centrala de la Cernavodă nu poate fi repornită, producția de energie fotovoltaică va scădea, iar rezervele de cărbune nu sunt suficiente. În același timp, consumul național este de așteptat să crească. Informațiile apar într-un proiect de hotărâre de Guvern prin care Ministerul Energiei vrea să prelungească și pentru luna noiembrie situația de urgență în alimentarea cu energie electrică în România.
Aceasta permite Transelectrica să ia măsuri precum interzicerea exporturilor și limitarea furnizării de energie pentru unii consumatori industriali. România are o capacitate limitată de a asigura suficientă energie electrică pentru a acoperi consumul în orice moment, inclusiv în perioadele de vârf, potrivit Ministerului Energiei.
„În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie. În plus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave”, mai spune Ministerul Energiei în proiect.
Starea de urgență în sistemul energetic național, pe care autoritățile vor să o prelungească până în 30 noiembrie, permite Transelectrica următoarele măsuri, în această ordine: creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional.
În cazul în care se ajunge la limitarea unor consumatori, Transelectrica îi va anunța pe aceștia care este planul. Numele consumatorilor industriali care pot fi afectați nu este public. „Prioritate în alimentare au consumatorii casnici și instituțiile de interes public”, spune Ministerul Energiei.
Transelectrica putea lua astfel de decizii încă din august, de când a fost declarată situație de criză în energie. Problemele au început odată cu scăderea debitului Dunării. Guvernul a declarat situație de urgență în alimentarea cu energie, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, cauzând un deficit de 20% din producția de electricitate a României.
Stefan T.
