Cu 401 de voturi pentru, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen președintă a Comisiei Europene, prin vot secret.
Acesta va fi al doilea mandat al Ursulei von der Leyen ca președintă a Comisiei. Ea a fost aleasă pentru prima dată de eurodeputați în iulie 2019.
Parlamentul este compus în prezent din 719 de deputați, astfel încât majoritatea necesară a fost de 360 de voturi. Votul a fost secret (pe hârtie). 401 de eurodeputați au votat pentru, 284 împotrivă și 15 s-au abținut (7 voturi au fost declarate nule).
Ursula von der Leyen vrea o Uniune mai militarizata
Înainte de vot, Ursula von der Leyen și-a prezentat prioritățile politice pentru următorii cinci ani în cadrul unei dezbateri cu eurodeputații. Von der Leyen a pus un accent puternic pe domeniul apărării, propunând crearea unui nou post de comisar responsabil de gestionarea „Uniunii europene a apărării” și solicitând un sistem extins de apărare aeriană – un „Scut aerian european” – pentru a proteja spațiul aerian al UE și „ca simbol puternic al unității europene în materie de apărare”.
Aceasta a reiterat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, reafirmând că „Europa va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”.
Alte initiative cheie
Printre inițiativele-cheie se numără un nou „Pact pentru o industrie curată” ce vizează stimularea decarbonizării și a creșterii industriale, precum și un „Fond european pentru competitivitate” pentru a stimula inovarea. Ursula von der Leyen a anunțat că intenționează să sporească securitatea prin dublarea personalului Europol și triplarea numărului angajaților poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european la 30 000. Ea a propus și un „Scut european pentru democrație” care urmărește să combată acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, precum și un „Plan european pentru locuințe accesibile”.
Ursula von der Leyen a sugerat și un plan pentru agricultură, care să abordeze necesitatea adaptării la schimbările climatice și o „Foaie de parcurs pentru drepturile femeilor”. Afirmând că „trebuie să le permitem tinerilor să profite la maxim de libertățile Europei”, ea a subliniat importanța programului Erasmus+, a sănătății mintale și a abordării problemelor legate de timpul petrecut în fața ecranelor și de platformele de comunicare socială, inclusiv a practicilor care creează dependență.
MM
