Conform ultimelor date publicate de Eurostat, deficitul bugetar al României a scăzut cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de anul anterior, ajungând la 7,8% din PIB în 2025. Acesta este cel mai mare declin înregistrat în UE, însă România continuă să aibă cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. În același timp, deficitul mediu al UE a rămas la 3,1% din PIB, în timp ce România a înregistrat o reducere semnificativă, trecând de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025. Această valoare reprezintă o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat de Eurostat în aprilie 2026.
Creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor au dus la reducerea deficitului
Reducerea deficitului bugetar a fost posibilă în principal datorită creșterii veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB, de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025. Această creștere a fost influențată de măsurile de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025 și de îmbunătățirea colectării. În același timp, cheltuielile publice de funcționare au fost temperate, în paralel cu protejarea investițiilor, în special a proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR.
Datele publicate de Eurostat arată că România rămâne statul membru cu cel mai ridicat deficit bugetar, urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). La nivelul Uniunii Europene, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB. Rezultatele confirmă că procesul de consolidare fiscală produce efecte, dar și că ajustarea trebuie continuată.
Estimările agențiilor internaționale de rating pentru anul 2026 indică deficite apropiate de obiectivul României: Moody – 5,8% din PIB, Fitch – 5,9% din PIB și S&P – 6,25% din PIB. Estimările Moody și Fitch se situează sub ținta de deficit de 6% din PIB asumată de Guvern, în timp ce prognoza S&P este ușor peste acest nivel.
Datele publicate de Eurostat pentru anul 2026 includ și date trimestriale privind veniturile, cheltuielile și soldul administrației publice, în metodologia ESA 2010. Aceste date sunt diferite de execuția bugetului general consolidat în metodologia națională cash. Pentru 2026, datele ESA trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările următoare.
Execuția bugetului general consolidat, conform metodologiei naționale, a prezentat la finele trimestrului I 2026 un deficit de 1,03% din PIB-ul anual, la șase luni un deficit de 2,0%, iar la nouă luni de 3,82% din PIB. Această evoluție este compatibilă cu ținta de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026, în condițiile menținerii disciplinei bugetare în trimestrul IV al anului.
Datele publicate de Eurostat la 21 octombrie 2026 sunt conturile trimestriale ale administrației publice – venituri, cheltuieli și sold – calculate de Institutul Național de Statistică în metodologia europeană ESA 2010 și transmise Eurostat, exprimate ca procent din PIB-ul trimestrial, în variantă ajustată sezonier și neajustată, cu caracter provizoriu pentru 2026.
Deficitul României a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,8% din PIB (149,7 miliarde lei), cel mai ridicat din Uniunea Europeană, față de o medie de 3,1% în UE și 3,0% în zona euro. Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, de la 48,3% în 2022. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,4 miliarde lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
România se află în procedura de deficit excesiv din 2020. Corecția dezechilibrelor majore, demarată în 2025, este de durată. Ritmul deficitului, pe seria ajustată sezonier a Eurostat, a coborât de la aproape 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la 7,35% în prima jumătate a anului 2026.
Execuția cash la nouă luni indică un deficit de 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă a anului 2025. Încadrarea în ținta de 6,2% din PIB asumată pentru 2026 acordă trimestrului IV un spațiu de circa 2,4 puncte procentuale din PIB — aproximativ 49 de miliarde lei — într-un trimestru care concentrează istoric cele mai mari plăți ale anului.
Ministerul Finanțelor are în vedere două direcții prioritare pentru finalul de an: o abordare prudentă în gestionarea finanțelor publice și o rectificare bugetară care să reducă cheltuielile care nu sunt necesare și să concentreze resursele pentru investițiile în curs și funcționarea esențială a statului. Investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde lei la nouă luni, cu 25,2 miliarde lei peste nivelul de anul trecut, în mare parte din fonduri europene.
Atingerea țintei de 6,2% înseamnă parcurgerea a aproximativ jumătate din parcursul de la deficitul de 9,2% din 2024 la pragul de 3% din PIB. Cealaltă jumătate va fi parcursă în anii următori, iar fiecare an în care corecția întârzie se plătește în dobânzi. Ministerul Finanțelor susține prezentarea transparentă a componentelor care explică diferența dintre cele două metodologii, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, pe măsură ce datele statistice sunt validate și detaliate.
Radu Georgescu
