România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Indicatorul a coborât la 6,3%, dar rămâne semnificativ peste media de 3,2% consemnată la nivelul statelor membre.
Clasamentul european al inflației
Datele Eurostat arată că România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata anuală a inflației, cu un nivel de 6,3%. Următoarele cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Lituania, cu 5,6%, și Cipru, cu 5,2%.
La polul opus se află Suedia, unde rata anuală a inflației a fost de numai 0,3%. Estonia a raportat 1,3%, iar Cehia 1,5%.
„Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,3%), Estonia (1,3%) și Cehia (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost consemnate în România (6,3%), Lituania (5,6%) și Cipru (5,2%)”, arată Eurostat.
Diferența față de media europeană
Diferența dintre România și media Uniunii Europene rămâne importantă. Rata inflației din țară este aproape dublă față de media de 3,2% raportată pentru ansamblul statelor membre.
În pofida poziției ocupate în clasamentul european, datele indică o încetinire vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor în România.
Rata anuală a inflației a coborât succesiv de la 9,7% la 9,2%, apoi la 8,2% și, ulterior, la 6,3%. Evoluția confirmă o tendință descendentă, chiar dacă nivelul rămâne ridicat în comparație cu majoritatea economiilor din Uniunea Europeană.
România se afla și anterior pe prima poziție în UE, cu o rată anuală a inflației de 8,2%, în condițiile în care media europeană era de 3%.
Contribuții la inflația din zona euro
Serviciile și energia, contribuții importante la inflația din zona euro
La nivelul zonei euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației, cu 1,43 puncte procentuale.
Energia a contribuit cu 1,29 puncte procentuale, în timp ce bunurile industriale neenergetice au adăugat 0,30 puncte procentuale.
Alimentele, alcoolul și tutunul au avut o contribuție de 0,22 puncte procentuale.
Datele arată că presiunile asupra prețurilor provin din mai multe componente ale economiei, serviciile și energia având însă cele mai importante contribuții la evoluția generală a inflației din zona euro.
Scăderea inflației de la 9,7% la 6,3% indică o încetinire semnificativă a ritmului scumpirilor. Cu toate acestea, România continuă să se situeze considerabil peste media Uniunii Europene și păstrează cea mai ridicată rată anuală a inflației dintre statele membre.
Menținerea tendinței descendente ar putea reduce treptat diferența față de media europeană, însă datele actuale arată că presiunile asupra prețurilor rămân mai puternice în România decât în majoritatea statelor UE.
În concluzie, deși România înregistrează o scădere a inflației, țara rămâne lider în UE, iar diferența față de media europeană este semnificativă. Cetățenii și investitorii trebuie să se întrebe: când va începe o schimbare reală, sau inflația va continua să fie un factor determinant pentru economia românească?
Stefan T.
