NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Washingtonul critică retragerea Rusiei din CPI, deși SUA respinge autoritatea Curții

Statele Unite ale Americii au criticat decizia Rusiei de a se retrage din Curtea Penală Internațională, însă nici SUA nu acceptă autoritatea acestei jurisdicții, care a evocat săptămâna aceasta o anchetă împotriva militarilor și spionilor lor în Afganistan, comentează vineri AFP, preluată de Agerpres.

Acuzând Moscova că au comis ‘acte impardonabile’ prin ‘încălcarea dreptului internațional’ în Siria, Washingtonul a respins săptămâna aceasta rezultatele preliminare dezvăluite de procuroarea CPI, Fatou Bensouda, asupra unor ‘eventuale crime de război’ comise în Afganistan, în anii 2000, de soldați și agenți ai CIA.

La fel ca Rusia, SUA au semnat în 17 iulie 1998 Statutul de la Roma care stă la baza creării CPI, însă niciuna dintre cele două mari puteri nu l-a ratificat vreodată.

După mai multe țări africane — Africa de Sud, Burundi și Gambia — Moscova a dat o nouă lovitură CPI, făcând publică intenția sa de a-și retrage semnătura de pe actul fondator.

Washingtonul a criticat decizia țărilor africane, în condițiile în care, chiar dacă nu face parte din Statutul de la Roma, diplomația americană susține anchetele Curții asupra unor ‘crime de război și genocid’.

Departamentul de Stat american și-a menținut atitudinea ambivalentă, deplângând, cu jumătate de gură, decizia rusă. ‘Acestea sunt, în mod evident, decizii naționale suverane’, a recunoscut purtătorul de cuvânt John Kerry, însă ‘aceasta nu afectează cu nimic faptul că noi credem că CPI aduce un cadru prețios, chiar dacă noi nu suntem semnatarii lui’.

SUA s-au retras din Statutul de la Roma în mai 2002, printr-o scrisoare adresată secretarului general al ONU de la acea dată, Kofi Annan, de către John Bolton, subsecretar de stat pe vremea președintelui republican George W.Bush. Acesta din urmă, în plin val neoconservator, și-a lansat ‘războiul împotriva terorismului’ ca ripostă la atentatele din 11 septembrie 2001. Întâi în Afganistan, în octombrie 2001, apoi în Irak, în martie 2003.

Tocmai presupuse acțiuni ale unor militari și spioni americani în Afganistan au fost denunțate săptămâna aceasta de procuroarea CPI. Într-un raport preliminar, ea a detaliat acuzațiile de ‘torturi și rele tratamente comise aparent de forțele armate americane desfășurate în Afganistan și în centre de detenție secrete ale CIA, în special în 2003-2004′.

Succesorul președintelui Bush, președintele aflat la sfârșit de mandat Barack Obama, a pus capăt în 2009 programului de interogatorii secrete ale CIA și a recunoscut, în decembrie 2014, că SUA au ‘torturat’, alături de un raport-șoc al Senatului. Astfel, o eventuală anchetă a CPI împotriva Washingtonului ar dispune de dovezi.

Cu toate acestea, este exclus ca Washingtonul să-și predea agenții justiției internaționale.

În pofida încercărilor de a ajunge la o soluție diplomatică în relațiile cu Moscova în problema siriană, Washingtonul a acuzat forțele armate ruse de crime de război la adresa unor civili și spitale. Și atunci, dacă nu CPI, cine ar putea judeca aceste crime? De asemenea, SUA, care nu fac nici ele parte din CPI și sunt acuzate la rândul lor de ‘crime de război’, mai sunt credibile atunci când condamnă Rusia?

‘Faptul că nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma nu înseamnă că SUA fac același gen de lucruri ca rușii în Siria’, este de părere Philippe Bolopion, directorul Human Rights Watch (HRW).

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response