NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Moldova, înapoi în Uniunea Sovietică. Sărăcia, pierderea temporară a pieței rusești de desfacere pentru produse moldovenești și propaganda Moscovei i-au făcut pe moldoveni să întoarcă spatele Vestului și să se predea lui Putin

Republica Moldova rămâne într-o zonă gri după alegerile prezidențiale câștigate de socialistul Igor Dodon: relațiile cu Rusia vor fi mai prietenoase, în vreme ce legăturile cu Uniunea Europeană se vor estompa.

România s-a extras în ultimul an aproape complet din ecuația Repu­bli­cii Moldova, cu toate că președintele Klaus Iohannis a desemnat o comisie formată din tehnicieni ai Minis­terului de Externe, ai Serviciului Român de Informații și ai serviciului autohton de spionaj să conceapă o strategie pe termen lung pentru Basarabia. Așadar, relația rămâne strategică, dar nu există nici o urgență pe axa București-Chișinău.

Alegerea lui Igor Dodon pune între paranteze guvernările pro-europene care au condus R. Moldova din 2009 încoace. Aceste guvernări, care au dus la încheierea Acordului de Liber Schimb și de Asociere cu UE în 2013, și-au dovedit în același timp limitările, prin compromisurile făcute cu cercuri de interese oligarhice, dar și prin reformele făcute cu jumătate de măsură. Dispariția miliardului de do­lari a fost doar picătura care a umplut paharul nemulțumiților, al celor neîncrezători în soluția europeană, dar care la un moment dat au votat pentru ea.

În cei șapte ani în care partidele așa-zis pro-europene s-au aflat la putere dincolo de Prut, rețelele mafiote și-au continuat nestin­gherite afacerile, iar „spălătoria ru­­sească“, sau așa-numitul „laundro­mat“, și-a găsit pe te­ri­­toriul Republicii Moldova un spațiu confortabil de lucru.

Rise Project Moldova a descris funcționarea acestei „spălătorii“ prin care organizații criminale și politicieni corupți din Rusia au transferat, între 2010 și 2014, în jur de 20 de miliarde de do­lari obținuți din afaceri murdare prin zeci de companii din paradisuri fiscale și bănci. Procesul de spălare a banilor a fost „lega­lizat“ de judecători din Republica Moldova și, după albirea banilor, aceștia au fost răspândiți în toată Europa.

Sărăcia, pierderea temporară a pieței rusești de desfacere pentru vinul și produsele agricole moldovenești, plus propaganda permanentă, bine organizată de Moscova și difuzată pe multiple canale în mica republică, au accentuat tendința de întoarcere de la Vest la Est.

Un barometru de opinie publicat în luna octombrie de Institutul pentru Politici Publice din Chișinău arăta că aproape unu din doi moldoveni ar vota, dacă ar avea posibilitatea, pentru revenirea țării ca parte a Uniunii Sovietice.

În aceeași cercetare 63,8% din locuitorii țării declarau că ar vota împotriva unirii cu România. Un alt sondaj făcut acum o lună de Intellect Group arăta, în schimb, că, dacă ar fi puși să aleagă între Uniunea Vamală și Uniunea Europeană, majoritatea moldovenilor ar prefera UE (54%). În același timp, preferința pentru NATO rămâne scăzută (12%).

Prezența la urne: peste 33%

Mentalitatea locuitorilor de dincolo de Prut se schimbă încet; mulți dintre cei rămași în țară sunt fie nostalgici ai epocii sovietice, fie admiratori ai culturii ruse, de aceea votul masiv pentru candidata Maia Sandu, susținută de forțele pro-europene a venit mai mult din zona capitalei și afară. Prezența la urne la turul doi de scrutin a fost de peste 53 la sută sau de peste 1 milion 600 de mii de alegători. Un număr record de peste 123 de mii de alegători s-a înre­gistrat în străinătate, mai mult decât dublu față de primul tur. Dar mulți alegători din diaspora nu au putut vota din cauza aglomerației, a buletinelor de vot insuficiente și a legii care prevede că la fiecare secție organizată în afară pot vota ma­ximum 3.000 de oa­meni. Pe de altă parte, în favoarea lui Dodon au fost aduși cu autobuzele să voteze în regiunea transnistreană aproape 15 mii de alegători, cu cinci mii mai mult decât de obicei.

Încă înainte de al doilea tur de scrutin, Igor Dodon a încercat să disloce electorat și din bazinul tradițional de dreapta, declarând într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că „nu este împotriva Europei“ și că nu va admite ca Moldova „să piardă regimul fără vize“: „Eu consider că noi trebuie și vom avea relații bune cu Uniunea Europeană. Noi vom asigura continuarea parteneriatului și cu Uniunea Europeană, și cu prietenii noștri din România, și cu Federația Rusă“, a precizat președintele ales al Republicii Moldova.

Legăturile lui Igor Dodon cu Moscova, finanțările pe care se presupune că le-a primit din Rusia în campania electorală, precum și relațiile sale cu oligarhul de serviciu Vladimir Plahotniuc sugerează, pe de o parte, că noul președinte socia­list al Republicii Moldova se va conforma politicii hotărâte în Rusia și, pe de altă parte, că va continua politica de compromis cu grupările infracționale.

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response