NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Jefuirea patrimoniului naţional. Cum au ajuns detectorele de metale principalii inamici ai arheologiei

de Departamentul Corespondenti

Arheologi, poliţişti şi reprezentanţi ai Direcţiilor de Cultură din cinci judeţe s-au întâlnit, joi, pentru a formula recomandări Ministerului Culturii pentru schimbarea legislaţiei privind deţinerea detectoarelor de metale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Mai mulţi arheologi, poliţişti şi reprezentanţi ai Direcţiilor de Cultură din Timiş, Gorj, Mehedinţi, Hunedoara şi Alba s-au întâlnit, joi, la sediul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş pentru a redacta un document cu o serie de recomandări către Ministerul Culturii pentru schimbarea legislaţiei în domeniul deţinerii detectoarelor de metale.

Conform experţilor prezenţi, aceste detectoare sunt deţinute, în special, de aşa-numiţii căutători de comori, care se autointitulează arheologi amatori şi susţin că practică un hobby. Conform directorului Direcţiei de Cultură Timiş, Sorin Predescu, deţinerea unui detector de metale, până în anul 2000 nici măcar nu era reglementată, iar acum, deşi există o legislaţie în domeniu, aceasta este ambiguă şi lasă loc de interpretări, pentru deţinerea unui astfel de aparat fiind necesar doar un aviz al Poliţiei, care se eliberează celor care au un cazier curat.

„Una din problemele utilizării acestor detectoare de metale este că nu sunt suficient reglementate. Din această cauză, se pierde foarte multă informaţie arheologică. Practic a devenit destul de simplu să ai un detector de metale, să te plimbi cu el şi să descoperi artefacte importante din patrimoniul României, din diverse perioade. Necesitatea dezbaterii acestui subiect este dată, pe de o parte, de frecvenţa din ce în ce mai mare a acestor descoperiri şi, pe de altă parte, de numărul tot mai mare de persoane care folosesc aceste detectoare. Este necesară redactarea unui cod punând accent pe soluţiile posibile în reglementarea utilizării acestor detectoare”, a afirmat Predescu.

Potrivit acestuia, preţul unui detector de metale este relativ mic, fiind cuprins între 100 şi 500 de euro, ceea ce permite tot mai multor persoane să le achiziţioneze.

„Tehnologia a luat-o în faţă şi legea nu a ţinut pasul cu această tehnologie. Detectoarele nu sunt foarte scumpe, nici foarte incriminate. Şi astfel, informaţii arheologice importante sunt la mâna unor cetăţeni care nu au nicio pregătire de interpretare a artefactelor pe care le găsesc. E o problemă mare, avem astăzi în atâtea situri din Timiş, dar şi în restul ţării, săpături neautorizate, căutări făcute la adăpostul întunericului sau pustietăţii. Şi ne trezim cu obiecte care vin către muzee şi direcţii de cultură, obiecte luate probabil din situuri arheologice, dar noi nu putem proba asta”, a mai spus Predescu.

Conform arheologului Victor Bunescu, căutătorii de comori se folosesc şi de o prevedere legislativă care le permite să vândă artefactele descoperite la o valoare cuprinsă între 30 şi 45 la sută din valoarea totală estimată de experţi, însă acest lucru înseamnă automat şi pierderea unor informaţii legate de localizarea exactă a acestor artefacte, dar şi la distrugerea unor situri arheologice. El a dat ca exemplu un sit aflat lângă Maşloc, judeţul Timiş, unde arheologii au descoperit o cetate din pământ care datează din Evul Mediu. Recent, acolo s-au descoperit urme ale unor săpături neautorizate, chiar în mijlocul fostei cetăţi, însă experţii nu ştiu ce au găsit căutătorii de comori, pentru că artefactele extrase nu au fost niciodată recuperate.

„E o căutare de comori, nu neapărat din aur. Iar statul, pentru că nu a clarificat ce înseamnă întâmplător sau căutare deliberată, trebuie să ofere ca recompensă. S-au descoperit multe artefacte, problema e că multe ajung pe piaţa neagră. Unele care par că nu au valoare sunt abandonate şi nu ştim atunci când se găseşte aur sau argint ce se întâmplă cu el. E ca şi cum ai da puşcă unui vânător şi îi spui că nu are voie să o folosească pentru a împuşca animale. E evident că asta va face”, a mai spus Predescu.

Reprezentanţii inspectoratelor judeţene de poliţie prezenţi la întâlnire au afirmat, la rândul lor, că au în lucru dosare legate de aceşti căutători de comori, însă de cele mai multe ori aceştia scapă cu amenzi penale sau chiar nepedepsiţi, deoarece este greu de probat că artefactele pe care aceştia le deţin au fost furate din situri arheologice, chiar dacă ele nu au acte.

La rândul lui, arheologul George Bounegru din Alba a declarat că arheologia este o profesie, deci nu se poate vorbi despre arheologi amatori.

”Arheologia este o profesie. Nu poţi să te declari arheolog amator. E o jignire adusă profesiei” Nu poţi fi medic amator şi să poţi să operezi”, a spus Bounegru.

Cei prezenţi vor redacta, la finalul întâlnirii de la Timişoara, o serie de recomandări Ministerului Culturii pentru reglementarea acestui domeniu, unii dintre cei prezenţi susţinând chiar interzicerea totală a deţinerii de detectoare de metale de către persoane fizice.

15217143

 

 
Ziarul Gandul

Articole asemanatoare

Leave a Response