| stiri, informatii, ultimele stiri |
1-20 | 20 |
·: Toate stirile pentru Drive Test :· |
| [12:55] | Noul Chevrolet Aveo hatch, pregatit pentru Paris |
| Noul Chevrolet Aveo promite sa stearga cu buretele toate amintirile negative legate de capitolul siguranta si motorizari ale actualei generatii si sa accentueze calitatile pentru care a fost deja apreciata aceasta masina: raportul dotari-pret si calitatea buna a interiorului raportata, evident, la acelasi pret. Dupa cum puteti vedea in pozele cu noul Chevrolet Aveo hatchback, americanii au hotarit ca e cazul sa faca un upgrade general: de la design la dotari, toate sunt cu un nivel mai sus decat la precedenta generatie. Partea frontala este mai agresiva dar mai ales mai in ton cu ce se deseneaza acum. Manerele portierelor din spate sunt mascate in montantii C, o masura de rafinament intalnita de obicei la marcile frantuzesti. Pentru publicul romanesc doritor de portbagaj separat, o varianta sedan cu patru usi va fi lansata impreuna cu versiunea hatchback vara viitoare. Conform Chevrolet, atat versiunea hatchback cat si cea sedan vor fi practice si vor oferi un spatiu interior generos raportat la clasa mica, asta pentru ca noul Aveo a crescut in dimensiuni atat pe latime cat si pe lungime. La interior Chevrolet anunta un panou de instrumente inspirat de motociclete, care include un kilometraj analog combinat cu un vitezometru digital si lampi de avertizare, iluminare albastra a fundalului, sistem audio cu port USB, Bluetooth si mufa aux-in. Inginerii Chevrolet au acordat o atentie deosebita capitolului siguranta, cel care a indepartat pe multi de precedentul model, astfel incat ni se promite un comportament la fel de bun ca al excelentului Cruze in acest aspect. Rigiditatea torsionala a fost crescuta, sasiul noului Aveo a fost adaptat pentru a combina confortul cu viteza de reactie iar servodirectia electronica, controlul electronic al stabilitatii (ESC) si franele ABS vor fi dotari standard. Gama motoarelor pe benzina este alcatuita din doua versiuni de 1.2 litri (de 70 CP si de 86 CP), o unitate de 1.4 litri (100 CP) si una de 1.6 litri (115 CP). Pentru prima data, Aveo va fi disponibil cu doua versiuni ale unui motor diesel de 1.3 litri (de 75 CP si 95 CP) care beneficiaza si de tehnologia Start/Stop. Prima transmisie automata cu 6 trepte de viteza marca Chevrolet disponibila pentru un autovehicul de mici dimensiuni va fi oferita pe majoritatea pietelor ca dotare optionala pentru Aveo 1.4 si 1.6. Transmisiile manuale au 5 sau 6 trepte de viteza, in functie de motorul ales. Asteptam mai multe poze si specificatii la Salonul Auto de la Paris 2010, apoi vom vedea masina in showroom-uri in vara lui 2011. | |
| [11:35] | Noul Chevrolet Aveo hatch, lansat la Paris |
| Noul Chevrolet Aveo promite sa stearga cu buretele toate amintirile negative legate de capitolul siguranta si motorizari ale actualei generatii si sa accentueze calitatile pentru care a fost deja apreciata aceasta masina: raportul dotari-pret si calitatea buna a interiorului raportata, evident, la acelasi pret. Dupa cum puteti vedea in pozele cu noul Chevrolet Aveo hatchback, americanii au hotarit ca e cazul sa faca un upgrade general: de la design la dotari, toate sunt cu un nivel mai sus decat la precedenta generatie. Partea frontala este mai agresiva dar mai ales mai in ton cu ce se deseneaza acum. Manerele portierelor din spate sunt mascate in montantii C, o masura de rafinament intalnita de obicei la marcile frantuzesti. Pentru publicul romanesc doritor de portbagaj separat, o varianta sedan cu patru usi va fi lansata impreuna cu versiunea hatchback vara viitoare. Conform Chevrolet, atat versiunea hatchback cat si cea sedan vor fi practice si vor oferi un spatiu interior generos raportat la clasa mica, asta pentru ca noul Aveo a crescut in dimensiuni atat pe latime cat si pe lungime. La interior Chevrolet anunta un panou de instrumente inspirat de motociclete, care include un kilometraj analog combinat cu un vitezometru digital si lampi de avertizare, iluminare albastra a fundalului, sistem audio cu port USB, Bluetooth si mufa aux-in. Inginerii Chevrolet au acordat o atentie deosebita capitolului siguranta, cel care a indepartat pe multi de precedentul model, astfel incat ni se promite un comportament la fel de bun ca al excelentului Cruze in acest aspect. Rigiditatea torsionala a fost crescuta, sasiul noului Aveo a fost adaptat pentru a combina confortul cu viteza de reactie iar servodirectia electronica, controlul electronic al stabilitatii (ESC) si franele ABS vor fi dotari standard. Gama motoarelor pe benzina este alcatuita din doua versiuni de 1.2 litri (de 70 CP si de 86 CP), o unitate de 1.4 litri (100 CP) si una de 1.6 litri (115 CP). Pentru prima data, Aveo va fi disponibil cu doua versiuni ale unui motor diesel de 1.3 litri (de 75 CP si 95 CP) care beneficiaza si de tehnologia Start/Stop. Prima transmisie automata cu 6 trepte de viteza marca Chevrolet disponibila pentru un autovehicul de mici dimensiuni va fi oferita pe majoritatea pietelor ca dotare optionala pentru Aveo 1.4 si 1.6. Transmisiile manuale au 5 sau 6 trepte de viteza, in functie de motorul ales. Asteptam mai multe poze si specificatii la Salonul Auto de la Paris 2010, apoi vom vedea masina in showroom-uri in vara lui 2011. | |
| [09-09 17:33] | Noul Opel Astra GTC, anuntat de Opel GTC Paris Concept! |
| Desi oficialii de la Russelsheim ar fi putut sari peste aceasta etapa si ne-ar fi putut revela direct noul Opel Astra GTC, ei au ales sa continue un pic asteptarea fanilor, astfel incat la Paris vom vedea de fapt un concept, numit cum altfel decat GTC... Paris! Brieful de design a cerut emotii, emotii si iar emotii, astfel incat conceptul sa arate sculptural si dinamic, fara a pierde din vedere obisnuitele atribute tipic germane. Iar rezultatul pe care il puteti admira in poze este chiar asa. Interesanta alegere din partea Opel (care va lansa la Paris si noua generatie de Astra Sports Tourer) sa puna accentul pe latura ludica a brandului, nu doar pe cea utilitara. "Si viteza era frumusete pura", acesta este citatul din Pescarusul lui Jonathan Livingston care se pare ca a inspirat conceptul. Daca altii sunt inspirati de muzica atunci cand deseneaza exteriorul sau interiorul unei masini, iata ca designerii Opel prefera sa isi gaseasca inspiratia in carti. Se pare ca functioneaza, caci avem in fata ochilor un concept de 4.46 metri care duce noul limbaj de design Opel catre o zona foarte placuta ochiului. Conceptul anunta o masina compacta cu spatiu pentru cinci pasageri dar orientata in primul rand spre necesitatile soferului. De la liniile exterioare minimaliste si pana la un interior care reflecta noile tehnologii, conceptul GTC Paris doreste sa anunte ca Opel nu glumeste in privinta viitorului Astra GTC. Si cum e vorba de doar cateva luni pana la aparitia masinii de serie, merita mentionat ca aceasta va folosi fara indoiala tehnologiile prezentate pe concept: sasiu cu design special, cu arbore compus si brat Watts (solutia aplicata de Opel si la Insignia), suspensie adaptiva mecatronica FlexRide, diferential fata limitat electronic si roti pe 21 de inch. Sub capota se afla un nou motor de 2.0 litri Turbo cu injectie directa, ale carui caracteristici si performante le vom afla abia la Paris. Si cum astazi chiar si un concept sportiv vine neaparat insotit de credentiale ecologice, masina este dotata cu tehnologia Start/Stop si o transmisie manuala in sase trepte, pentru economie de carburant. Noua ne place foarte mult ce vedem aici. Voua? | |
| [09-09 17:16] | 12 finaliste pentru SUV-ul Anului 2010in Romania |
| Incep galele de premiere pentru industria auto, chiar daca anul acesta este probabil unul pe care importatorii vor dori sa-l uite (producatorul autohton ducand-o excelent datorita exporturilor, nu pietei interne). Prima dintre acestea este SUV-ul Anului in Romania, organizata de UZEAR, iar finala este anuntata pentru zilele de 19-20 septembrie. Au fost anuntate 12 finaliste: BMW X3, Dacia Duster, Ford Kuga, Honda CRV, Hyundai ix35, Hyundai Santa Fe, Jeep Grand Cherokee, Kia Sorento, Kia Sportage, Mitsubishi ASX, Nissan Qashqai, Toyota Land Cruiser si Toyota RAV 4. Au fost alese modele noi, face-lift-uri si modele cu motorizari noi. Toate automobilele finaliste sunt sau vor fi disponibile pe piata din Romania in 2010. Juriul este format din jurnalisti specializati pe domeniul auto din Bucuresti dar si de la publicatiile locale. In cadrul aceluiasi eveniment va fi acordat si titlul de SUV-ul de Aur, acelui SUV care, desi nu este la prima tinerete, reuseste sa impresioneze pozitiv prin performantele sale. | |
| [09-07 12:18] | Union Motors Car Sales, nou dealer Opel in Bucuresti |
| New Kopel a decis sa investeasca si in marca Opel, pe langa celelalte marci din portofoliul sau, astfel ca a deschis un nou showroom in Bucuresti, dupa preluarea Ipso, devenind astfel cel de-al 7-lea dealer al marcii in Capitala. Union Motors Car Sales se afla in Sos. Bucuresti Ploiesti nr. 145, langa podul Otopeni, fiind orientat catre clientii din nordul Bucurestiului. Avand in vedere ca reteaua de parteneri Opel include 42 de centre dar volumul vanzarilor este realizat in proportie de 40% in Bucuresti, deschiderea noului dealership vine sa intareasca pozitia pe care o are marca germana in Capitala. Noul showroom ocupa un spatiu de peste 4.000 de metri patrati si include un service si un depozit de piese de schimb, cu un numar total de 100 de angajati. Investitia a fost de 6 milioane de euro. Apropo de marca Opel, demn de mentionat este si faptul ca din luna august a acestui an, modelele Opel mai vechi de 4 ani beneficiaza de un program permanent constand in pachete avantajoase la operatiile de revizie. | |
| [09-07 12:05] | Primul MINI fabricat in Romania zboara! |
| MINI are de acum un model fabricat exclusiv in Romania, si nu orice tip de MINI, ci unul zburator. Gurile rele ar zice ca e vorba chiar de un model plutitor... Lansarea oficiala la aer/apa se va produce pe data de 19 septembrie, in cadrul evenimentului Flugtag 2010, organizat in Piata Unirii din Bucuresti. Proiectul ii apartine unui artist roman, Alex Mirea, iar echipa de piloti de test este alcatuita din 4 jurnalisti: Tudor Bratu (ProMotor), Cristina Chipurici (Pyuric, blogger si coordonator al monden.info), Georgiana Mitroi (The One) si Nono Semen (ProFM). MINI Zburator este bazat de noul model MINI Countryman, primul cross-over al marcii cu sistem de tractiune integrala, patru usi si integrare web si social media. Dupa spusele lui Alexandru Mirea, proiectul MINI Countryman Zburator isi propune sa surprinda o parte din valentele noului model si ale marcii: extrovertit, unic, indraznet. Modelul creat de artist preia forma MINI Countryman si ii adauga doua aripi mari, inspirate din logoul marcii. "MINI Countryman se doreste a fi masina dedicata evadarii din oras si pentru asta zborul este cea mai buna sansa. Am renuntat la motor dorind sa subliniez ideea de emisii reduse de CO2. Modelul meu va fi propulsat de 4 oameni; aceasta este tractiunea mea integrala," a explicat Alex Mirea. "MINI este una din putinele brand-uri pentru care o astfel de joaca creativa este complet fireasca. Aceasta spune mult despre imaginea marcii noastre," a explicat si Alexandru Seremet, corporate communications manager BMW Group Romania. Povestea MINI Zburator poate fi descoperita pe www.facebook.com/MINI.Zburator Cel mai nou model MINI, al patrulea din gama, este deja disponibil pentru comenzi si are programat debutul in showroom pe 19 septembrie. Pretul de inceput este de 21142 Euro cu TVA pentru versiunea MINI One care dezvolta 98 CP cu un motor pe benzina de patru cilindri. Noul model va fi disponibil in cinci variante de motorizari, trei pe benzina si doua diesel. Cele mai puternice propulsoare (Cooper D, patru cilindri in linie si 112 CP, si Cooper S, patru cilindri in linie si 184 CP) pot fi echipate si cu sistemul de tractiune integrala ALL4. | |
| [09-03 19:07] | NoulVolvo S60, test de prim contact |
| Poate fi Volvo o masina distractiva? Cam asta era intrebarea de la inceputul zilei de test de pe platforma Scolii Titi Aur din cadrul Romexpo, un spatiu de circa 1 hectar pe care s-a improvizat un circuit de viteza. Ma rog, am fi vrut noi un spatiu si mai mare pentru a vedea cat de 'rebel' este noul Volvo S60, insa cum in Romania nu exista nici macar un autodrom, ne-am multumit cu ce-am avut la indemana. Noul S60 reprezinta o miza destul de mare pentru compania suedeza, iar organizatorii evenimentului de presa pentru primul contact cu aceasta masina s-au straduit sa ne explice cat mai clar cat de mare e miza respectiva: dintr-un fabricant axat pe tehnologiile de siguranta si cu o imagine de familist premium, Volvo doreste sa adauge sare si piper, ba chiar si ceva ardei iute si sa ajunga din urma la capitolul imagine sportiva celelalte branduri premium. Iata de ce ziua de test a fost impartita in doua: teste care arata tehnologiile de siguranta inovatoare ale suedezilor, dar si teste in care duci masina la limita si peste limita pentru a vedea cum se comporta atunci cand conduci sportiv. Avem de-a face cu o masina putin schizofrenica (in sensul bun al cuvantului). Pe de o parte, noul S60 este orientat spre protectie, nu doar a pasagerilor ci si a pietonilor (care reprezinta un procent important din victimele accidentelor rutiere). Pe de alta parte, e clar orientata spre distractie si sportivitate, trenul de rulare standard fiind "Dynamic" iar motorizarile puternice. Cum se impaca una cu cealalta ramane de vazut, cert e ca dublul test ne-a relevat fiecare parte a personalitatii masinii. Nu sunt un mare fan al sistemelor care intervin in paralel cu soferul pentru a evita coliziunile. Mai pe sleau spus: nu le pot suferi, sunt de scoala veche si cred ca din pacate ma voi adapta cu greu masinilor care iau decizii in locul tau (asta e viitorul, of!). Totusi, e impresionant ce stie sa faca aceasta masina. City Safety de exemplu mai intai te avertizeaza cu privire la impactul iminent apoi, daca tu nu reactionezi, opreste masina singur sau, daca ai viteza mai mare, o incetineste. Celalat sistem, Pedestrian Detection, pare SF dar functioneaza, astfel incat atunci cand veneam cu viteza de pana la 35km/h spre un manechin, masina s-a oprit de fiecare data. Jurnalistii au avut ocazia sa testeze si Adaptive Cruise Control-ul de la Volvo, care acum a evoluat in asa fel incat nu doar ca isi adapteaza viteza fata de cel din fata, dar si porneste singur in ambuteiaje in cazul in care masina din fata stationeaza pentru mai putin de 3 secunde. Iti setezi pur si simplu viteza maxima, iar daca cel din fata porneste in tromba, la fel vei proceda si tu, pana cand atingi respectiva viteza, chiar daca tu nu atingi pedalele. Daca respectivul incetineste brusc, si masina va pune frana, toate astea fara interventia soferului. Din punctul meu de vedere, asta va crea dependenta :) Partea cu adevarat interesanta se intampla atunci cand dezactivezi aceste sisteme de pe S60 si incepi sa conduci masina sportiv si ultrasportiv. Puntea fata e capabila sa trimita cuplu separat catre fiecare dintre rotile fata in functie de vitezele de intrare in curba, ceea ce face ca masina sa se rasuceasca rapid (senzatia e similara cu sistemele concurente care vireaza putin si rotile din spate). Dimpotriva, daca ai tendinta de a derapa, ESP-ul intervine prompt si te readuce pe traseu. Un incident din timpul testului a aratat insa ca pana si un Volvo poate iesi in decor daca nu virezi la timp si fractiunea de secunda pierduta te duce cu rotile peste o denivelare plina de pietris. 60-70km/h viteza de iesire din slalomul de pe circuit, virare tarzie, punte fata descarcata de denivelare, efect de sanie, poc! Colegul din presa care s-a infipt cu S60-ul in zidul din apropierea circuitului a putut testa astfel pe pielea proprie, alaturi de Titi Aur (care statea in dreapta) ce inseamna sa intri cu putin peste 40km/h cu un Volvo intr-un zid. Airbagurile s-au umflat instantaneu, astfel ca amandoi au scapat teferi, doar cu sperietura soferului si un nas lovit de airbag. Cum noi suntem niste impresionabili, am facut o pauza de 15 minute apoi ne-am vazut de treaba, muncind un alt exemplar de S60 ca pe hotii de cai (vedeti in clipul video atasat). Concluzia personala: da, exista si Volvo-uri distractive, iar felul in care au gandit suedezii ansamblul directie-tren de rulare-motor este fenomenal, cel putin pe exemplarul 2.0T testat. E adevarat, cutia automata (lasata in D) nu are cum sa se ridice la inaltimea uneia manuale, insa cu siguranta ca daca o puneam in modul manual jaloanele erau facute si mai hardcore. Testul fiind extrem de scurt, m-am multumit sa vad ce stie modul automat; surprinzator, schimba tarziu si asta permite motorului sa urce rapid in ture, adica exact ceea ce doresti de la masina. Ruliul este minimal iar slalomul poate fi facut extrem de rapid, dovada si viteza mare de iesire din el in ultima curba. Am mai apreciat si consola multimedia, dar si modul in care iti gasesti locul potrivit la volan, vizibilitatea si ergonomia comenzilor. E o masina clar gandita pentru sofer, iar venind din partea Volvo asta chiar e o surpriza. Interiorul este rafinat la extrem si abunda in spatii de stocare, insa spatiul in spate e mai mic decat te-ai astepta, atat la picioare, umeri cat si la cap. Patru adulti vor calatori foarte confortabil in aceasta masina, insa al cincilea este in mod clar in plus. Concluziile acestui test de prim contact: suedezii (sau sa zic: chinezii? :)) au in Volvo S60 in sfarsit un model care poate indrazni sa ridice capul in fata concurentei germane. Greu de spus deocamdata care este in mod exact nivelul sau, pentru asta trebuie un test comparativ detaliat si facut pe indelete. Ramane sa testam cat de curand in mod complet un exemplar de S60. Pana atunci verdictul la intrebarea 'poate fi un Volvo distractiv?' este: da, poate! Adrian Mihaltianu 2 septembrie 2010 | |
| [09-02 01:16] | Cu Koleos pe coclauri: cheile Gilortului si Latoritei |
| A sosit momentul sa scriu si despre ultimele doua zile ale expeditiei noastre prin Romania cu Koleos, zile in care am coborat de la Ranca (1660 m altitudine) pana la satele gorjene de la poalele muntilor, prilej pentru a vizita Pestera Muierii, cheile Galbenului si ale Oltetului, precum si a ne incarca bateriile din frumusetea zonei. Desi nu sunt la fel de bogati ca cei din Poiana Sibiului si Jina de cealalta parte a muntilor, satenii de aici au clar un simt al frumosului nealterat. De la casutele vechi si pana la ce se construieste acum, rar vezi kitschuri sau mastodontii atat de des intalniti in sudul tarii. Dimpotriva, livezile gem de rod iar casele sunt renovate si ingrijite, semn ca aici satele sunt inca vii, cu suflet in ele. La Pestera Muierii ajungi usor, urmand 'drumul de sub munte', DJ 665, asfaltat acum pe aproape toata lungimea sa. Desi nu este la fel de spectaculoasa ca Pestera Ursilor din muntii Apuseni, este cu siguranta mai amuzanta, cel putin datorita locurilor unde trebuie sa mergi pe vine din cauza plafonului jos. Iar odata iesit inapoi in Valea Galbenului, vei fi repede convins sa iti faci un scurt picnic chiar acolo (fara fum pentru a nu strica puritatea aerului). Am incercat apoi sa urcam cat mai sus pe cheile Gilortului, pe drumul forestier care urca din Novaci prin satul Romani, spre nord. Acesta ar trebui in principiu sa iasa chiar sus la Ranca, insa nu ne-am aventurat pana acolo (se pare ca e accesibil doar cu piciorul in portiunea sa montana, ramane de confirmat), ci doar pe cei 3-4 kilometri care sunt practicabili cu un SUV. Este un loc in care poti veni linistit sa stai la iarba verde, relativa absenta a gunoaielor de pe jos aratand ca aici nu ajunge multa lume. Cheile nu sunt spectaculoase, insa prinzi vigoare numai uitandu-te la cum se arunca apa Gilortului la vale. Cheile Oltetului erau din pacate blocate in ziua in care am vrut noi sa urcam spre Curmatura Oltetului, din cauza lucrarilor de amenajare a unui pod. Asadar am facut cale intoarsa la Ranca, iar a doua zi am pornit din nou pe Transalpina in sus, apoi am coborit cu regret (te atasezi de drumul pe creasta muntilor) spre Obarsia Lotrului, apucand-o de data asta spre Vidra si Voineasa. Din pacate, drumul DN7A este in stare foarte proasta pe lungi portiuni, cu cratere in care iti poti lasa lesne rotile. Pana si cu Koleos a trebuit sa avem atentie maxima, orice miscare gresita riscand sa ne lase masina pe butuci. Am virat apoi inapoi spre Ciungetu, pe DJ 701D, acelasi din care urca o varianta spre Strategica, drumul de pamant care traverseaza muntii Latoritei de la Est la Vest pana ajunge in Transalpina. Din cauza noroiului si a anvelopelor nepotrivite noi ne-am limitat la a explora Cheile Latoritei. Si n-am regretat deloc! Drumul este mai intai asfaltat, apoi incep sa apara gropile si craterele, astfel incat destul de repede incepi sa mergi extrem de incet. Daca macar ar fi lasat la stadiul de macadam, ar fi ceva, insa drumul este in cea mai rea stare in care l-ai putea gasi: petice de asflat mancat, gropi cu margini zimtate si sleauri pe alocuri. Este practicabil cu un SUV gen Koleos, ba chiar am intalnit cativa temerari cu masina mica, insa in acest ultim caz se impune o vizita ulterioara in service cat mai curand posibil. Peisajele in schimb, salbatice si respirand a viata, compenseaza din plin iar drumul poate fi parcurs si pe ploaie. Ajunsi langa lacul Petrimanu, ne-am permis un moment de respiro. Cheile Latoritei sunt unul dintre acele locuri care iti ofera la fiecare pas o perspectiva complet diferita si perfecta, pana si stalpii enormi de electricitate care parcurg valea de la un capat la altul integrandu-se bine in peisaj. Un loc inca negasit de manelistii care umplu deja vaile Voinesei. Urma lungul drum catre casa, mai intai inapoi pe ramasitele rupte ale lui DJ 701D, apoi pe soselele deja de lux care duc spre Bucuresti prin Ramnicu Valcea. La capatul a 2650 de kilometri parcursi cu Koleos, era si cazul! Concluziile privitoare la aventura noastra cu Koleos pe coclauri, in ultimul post pe aceasta tema, in curand. | |
| [08-30 12:16] | Citroen DS4, poze si informatii oficiale |
| Citroen DS4 este hatchbackul premium al grupului PSA, iar primele imagini si informatii publicate de producatorul francez ne arata o masina cu un design desavarsit, un interior luxuriant si pretentii pe masura. Va fi asta de ajuns pentru a uimi intr-un segment in care Citroen se va lupta cu greii germani? DS4 are forma de coupe si dimensiuni de hatchback compact: 4.27 metri lungime, 1.81 metri latime si 1.53 metri inaltime. Interesant este ca francezii l-au pus putin mai sus de asfalt decat te-ai astepta de la o masina cu pretentii sportive, insa trenul de rulare a fost gandit similar lui DS3, si anume pentru a imbina confortul cu o tinuta de drum exacta si ferma. Citroen DS4, interior luxuriant Normal, exista atuuri specifice marcii franceze: pavilion panoramic din sticla care ofera un unghi vizual de 45 de grade in sus, scaune de piele de calitate superioara, trei scaune individuale in spate incadrate intr-un design propriu mai degraba unei masini 2+2, manere ascunse in exterior si un bord preluat parca dupa formele unui fotomodel de culoare. Acesta din urma (bordul, nu fotomodelul) este imbracat in piele in echiparea superioara, rafinament gasit doar la marcile premium de traditie. De altfel, posesorii de DS4 vor avea la dispozitie cinci feluri de combinatii de piele pentru scaune, inclusiv optiunea de a folosi 2 culori. Pozitia la volan este inaltuta, iar in combinatie cu pavilionul vitrat si garda la sol mai maricica, trebuie sa dea senzatii deosebite soferilor care vor opta pentru aceasta masina, cel putin asa ne anunta francezii. Pedala de frana este din aluminiu, manerele usilor sunt imbracate in piele (asta nu prea e bine in principiu, se vor toci repede), iar iluminatul ambiental este gandit pentru a reda o atmosfera calda, de lux. Spatiul este gandit modular, iar portbagajul de 370 de litri si numeroasele compartimente de stocare inteligente (incap sticle de 1.5 litri) sunt suficiente pentru a asigura necesitatile unei familii. Citroen DS4, tren de rulare si motorizari puternice "Ne-am dorit ca soferul sa se simta de parca are drumul la varful degetelor, pentru o senzatie unica la volan," a spus Jeremie Maestracci, Citroen DS4 project manager. Zis si facut, cel putin fisa tehnica ne arata ca pe fata suspensiile MacPherson iar in spate o punte semi-independenta ar trebui sa asigure un bun compromis intre confort si fermitate. Servodirectia cu pompa electrica e in acest context un minus, insa ramane de vazut cum se va comporta masina in timpul testelor. ABS, EBD, EBA si ESP vin in standard, ceea ce inseamna ca soferul beneficiaza de controlul asupra franarii si de corectii electronice ale traiectoriei in caz de derapaj. Judecand dupa motorizari, nici discurile de frana ventilate de 340 mm pe fata (echiparile superioare) nu strica... Citroen DS4 va beneficia la lansare de 5 motoare Euro 5. Cele 2 motoare diesel sunt dotate cu filtru de particule: HDi 110 (disponibil si in versiunea e-HDi) si HDi 160. Cele 3 motorizari pe benzina sunt VTi 120, THP 155 si noul THP 200, toate dezvoltate in colaborare cu BMW. Noul motor THP 200, bazat pe motorul de 1.6 litri, este varful de gama si ofera un mix de performanta (147 kW/200CP; 275 Nm la 1.700 rpm) si consum/emisii (149g CO2/km) foarte bun. Toate motoarele sunt disponibile atat cu cutii de viteze manuale, cat si cu cutii de viteza automate in sase rapoarte. DS4, acum si hibrid DS4 poate fi echipat cu tehnologia micro-hybrid e-HDi, disponibila inca de la lansare pe versiunea HDi 110. Sistemul eHDi este compus dintr-un motor diesel Hdi Euro V, noua generatie a sistemului Stop&Start, ce opreste motorul imediat ce masina s-a oprit la semafor, un alternator reversibil de generatie a doua si functia e-booster ce porneste motorul aproape instantaneu (0.4 secunde), un alternator controlat electronic ce recupereaza energie in timpul franarii si o cutie de viteze cu sistem electronic care optimizeaza schimbarea rapoartelor. Principalele atribute de confort, precum radioul si aerul conditionat, la fel ca si elementele de securitate vor ramane active si in momentul in care motorul este oprit. Aceasta tehnologie conduce la o economie de carburant si o diminuare a emisiilor de CO2 de pana la 15% in mediul urban. Citroen DS4, gadgeturi Cei de la Citroen s-au asigurat ca DS4 va rupe gura targului si prin dotarile high-tech de la interior. Avem de exemplu un sistem audio cu software pentru procesarea spatiala a sunetului, care distribuie sunetul in mod egal in toata cabina. Pentru o senzatie de confort accentuata sunt disponibile scaune cu masaj si reglaj lombar pentru sofer si pasagerul din dreapta. Doamnele au fost avertizate! Un alt exemplu al multiplelor variante de personalizare a experientei DS4 este si posibilitatea soferulului de a alege ambianta din interior din patru game de sunete polifonice (Clasic, Simfonie de cristal, Fantezie din jungla si Ritm urban) pentru alerte si alarme, din trei niveluri ale vitezei aerului (soft, mediu, intens) si culoarea instrumentarului de bord dintr-o paleta ce porneste de la alb si ajunge la albastru. Comenzile au fost dispuse ergonomic, astfel incat soferul poate accesa aceste setari de comfort foarte usor, fara a fi nevoie sa ridice mana de pe volan. Printre gadgeturi mai merita a fi mentionate Citroen eTouch (sistem ce apeleaza numerele de urgenta in mod automat sau manual folosind o cartela SIM integrata pentru o localizare precisa si o interventie rapida in cazul oricarui incident sau accident), lampi de ceata ce se aprind si atunci cand masina vireaza, sistem de monitorizare a punctului mort si un sistem cruise control programabil cu limitator de viteza, care permite presetarea vitezei de croaziera, precum si vitezele maxime, pentru mai mult confort pe drum. Bonus: Citroen pluseaza cu serviciul Freedrive Citroen Freedrive, lansat odata cu Citroen DS3, este un serviciu dinstinctiv care va fi disponibil si pentru proprietarii de DS4. Acesta acopera toate serviciile de mentenanta, la care se adauga servicii suplimentare precum spalarea masinii. Citroen Freedrive are de asemenea ca scop asigurarea mobilitatii in orice circumstante. Ofera cel mai potrivit mod de transport pentru perioadele in care vehiculul nu poate fi folosit, ceea ce inseamna ca clientii pot beneficia de un vehicul de schimb cand isi duc modelul Citroen DS4 la service. Asadar, Citroen intra cu forta si tupeu in zona premium, pe doua segmente pe care stie foarte bine sa lupte. Vom vedea masina la Salonul Auto de la Paris in octombrie 2010, iar din primavara lui 2011 aceasta va aparea si in showroom-uri. Preturile vor fi anuntate intre timp. 30 august 2010 | |
| [08-30 10:43] | Cine e The Stig, pana la urma? |
| Tabloidele englezesti ne spun ca actualul pilot de curse care da viata personajului The Stig in populara serie Top Gear a fost demis de catre BBC si inlocuit, in urma unui scandal cu privire la apropiata publicare a autobiografiei acestuia in septembrie. Ben Collins, despre care scriam inca de anul trecut ca a fost 'demascat' din intamplare ca fiind The Stig, a hotarit dupa cat se pare sa-si publice autobiografia, in cursul careia mentioneaza si viata sa in ultimii 7 ani alaturi de echipa Top Gear. Fostul pilot de Formula 3 s-a mai remarcat si ca dublura a lui James Bond in ultimul film din franciza, ca dovada a remarcabilelor sale calitati la volan, deci are ce povesti! Aceasta decizie vine probabil in urma publicitatii tot mai mari facute in jurul sau de catre mass media, atat in urma articolelor de anul trecut cat mai ales in urma descoperirii faptului ca firma sa a incasat ani la rand sume importante de bani din partea BBC (producatorul Top Gear) pentru 'servicii de pilotaj'. BBC nu a fost deloc incantat sa accepte publicarea autobiografiei, care dupa cat se pare incalca un acord de confidentialitate incheiat intre cele doua parti. Ben Collins a decis cel mai probabil ca banii pe care ii va incasa de pe urma publicarii cartii vor fi cu mult mai multi decat cei pe care va trebui sa-i dea ca daune interese catre BBC, in contextul in care nu mai poate oricum continua multa vreme cu identitatea deja aflata. In fond, era un secret inofensiv, nu? Iata de ce, dupa cat se pare, la noile filmari care au avut loc recent la Nurgburgring, The Stig a fost incarnat de catre un alt pilot de curse, a carui identitate va fi aparata poate cu si mai mare furie de catre Top Gear. Pentru toti ceilalti care au capul pe umeri, toate cele de mai sus nu au oricum niciun sens. Unii spun ca el e cel care i-a pilotat nava lui Superman pentru a-l aduce teafar pe pamant. Altii sunt mai degraba de parere ca ii imprumuta ghemuri de panza lui Spiderman, pe care le produce din propria saliva si ca X-Men sunt doar copiii lui din flori. Orice initiat stie insa ca The Stig este, de fapt, fiul intai nascut al lui Darth Vader, cu mult inainte sa-l faca pe loserul ala de Luke. Tot ce stim cu adevarat este ca se numeste... The Stig! 30 august 2010 Via: The Mirror | |
| [08-27 16:08] | Transalpina, drumul de deasupra norilor |
| Cea mai spectaculoasa seara din calatoria noastra cu Koleos ne-a dus pe Transalpina, cel mai inalt drum national din Romania. O seara plina de superlative, cum s-ar spune in sport. Aflata in plin proces de asfaltare, Transalpina nu mai este atat de inaccesibila pe cat era doar in urma cu doi ani, motiv pentru care si-a pierdut din farmecul salbatic de odinioara, insa devine in acelasi timp cel mai spectaculos drum asfaltat din Romania. Intrati pe sosea putin mai sus de Sugag, venind dinspre Jina prin drumul forestier largit (si el va fi asfaltat), am inceput sa urcam pe Transalpina (DN 67C) cu ceva sentimente amestecate. In primul rand peisajul, chiar si pe valea Sebesului, este incantator, pentru ca urci in permanenta printr-o padure deasa de foioase si apoi de brazi. In al doilea rand insa aici au avut loc si defrisari masive, iar drumul pe alocuri este prost facut, bucati intregi cazand la vale desi au mai putin de 1 an de cand au fost construite. Asfaltul foarte bun alterneaza cu unele portiuni de macadam, dar daca in Koleos noi nu prea am simtit trecerea, chiar si cu o masina normala veti putea trece pe acolo linistiti, pe orice fel de vreme. Cel putin pana dupa superbul lac de acumulare Oasa Mica. Urmeaza alte lungi portiuni asfaltate cu scurte intreruperi de macadam hat pana in Obarsia Lotrului. Aici, daca veniti din Transilvania, trebuie sa cotiti la dreapta, cale de vreo 2 kilometri, apoi la stanga, spre sud. Drumul care continua spre Vest prin cheile Jietului (DN 7A) pare asfaltat si in buna stare si dupa acest punct. N-am cuvinte sa exprim cum incepe sa fie drumul odata ce incepi sa urci serpentinele dinspre zona golului alpin. Desi la un moment dat asfaltul se opreste pentru a lasa loc macadamului amestecat cu pamant iar haurile care se casca in dreapta si in stanga cer soferului o concentrare continua la volan, privelistea soarelui care apune peste varfurile muntilor este mult prea frumoasa pentru a nu te opri des si a fotografia in toate directiile. Urci, apoi iar urci, apoi cobori intr-o zona in care inca drumul abia este largit (atentie, la ora scrierii acestui articol intreg drumul este un santier inchis circulatiei publice, asadar asteptati rabdatori ca muncitorii sa isi termine treaba si cereti-le permisiunea de a inainta, ei nu sunt OBLIGATI sa va lase sa treceti), cu mici portiuni unde cei cu masini cu garda joasa ar avea in continuare dificultati in a trece. De asemenea, pe ploaie aici nu veti razbi cu masinile fara tractiune integrala si garda inalta la sol, eventual cu anvelope potrivite, caci solul nu este inca suficient tasat. Ajunsi in preajma Pasului Urdele, la 2145m altitudine, dai din nou de asfalt, care nu te mai paraseste pana jos, la Ranca, la 1650 m altitudine. Serpentinele de acolo continua apoi pana jos la Novaci, soseaua cerand o foarte mare atentie din partea soferului (nu sunt marcaje, nu sunt montati inca parapetii de siguranta, iar basculantele coboara de multe ori in viteza si pe contrasens). Koleos ne-a asigurat confortul pe toata aceasta zona de macadam, precum si o viteza mult mai mare de deplasare decat a masinilor mici, desi pentru a putea strabate in siguranta partea de serpentine am comutat cutia automata in modul manual. Am apreciat ca si pana acum rapiditatea cu care schimba cutia precum si modul lipsit de griji in care inghite Koleos orice rampa ii pui in fata, insa urcusul si-a pus amprenta asupra consumului si am ajuns din nou cu el la 9.8%, dupa primii 2000 de km parcursi in aventura noastra prin tara. Ranca e o statiune in plin avant, insa deocamdata arata ca un santier si este de fapt un santier. Merita insa sa stai aici daca vrei sa ai acces usor la toate traseele de munte din masivele Latoritei si Parang. Iarna se va schia acolo insa infrastructura inca lasa foarte mult de dorit. De exemplu, e construita de-a lungul noului drum cu o singura banda pe sens, dar proprietarii n-au fost obligati sa lase loc pentru parcari sau trotuare, ceea ce inseamna ca in sezon cozile de masini se vor intinde pe kilometri de o parte si de cealalta. Tipic. Concluzia zilei? Se fac drumuri in Romania. Se fac drumuri indraznete, pe care altii ar veni sa le filmeze si sa le arate celorlalti. Se fac sosele la 2100 de metri altitudine, iar zeci de muncitori lucreaza in conditii foarte grele pentru a ne ajuta pe noi sa ajungem in locuri altadata salbatice. Din pacate se fac inca insuficient de bine gandit iar asta va crea mari probleme ulterior. Tot din pacate asta inseamna si ca incep sa vina gratargii pana aici, cu tot cu manelele lor, in lipsa oricarei autoritati care sa interzica acest lucru (un incendiu de vegetatie in zona alpina, cu toata iarba uscata si vantul puternic si permanent, este foarte greu de stins). De aceea recomand Transalpina doar in timpul saptamanii, preferabil in extrasezon. Sunt curios daca ea va fi deschisa si in timpul iernii, la fel cum se intampla cu drumurile si mai inalte din Alpi, indiferent de vreme. Pana atunci, vom reveni aici la toamna, cand vom fi cu siguranta | |
| [08-25 13:07] | Cu Koleos pe coclauri: Marginimea Sibiului |
| Initial nu credeam ca ar trebui sa dedic un articol intreg acestei zone, mai ales pentru ca in programul nostru ii rezervasem doar 2 ore. In realitate am parcurs-o agale, in vreo cinci. De ce? Pentru ca pur si simplu, desi in zilele precedente am avut oricum de-a face cu peisaje incredibil de frumoase, tot ce am vazut aici ne-a fermecat peste masura. Cum urci din Rasinari spre Paltinis pe DJ 106 A, la un moment dat din serpentine se face un drum cu macadam in dreapta, spre Gura Raului. Am apucat-o linistiti pe acolo cu Koleos-ul si asa am ajuns intr-o zona in care harnicia oamenilor de demult a ridicat sate mari, bogate, maiestuoase si bine cladite. Astazi sunt si zone in care din pacate casele stau sa cada, precum si zone in care casele noi nu mai respecta specificul zonei, ceea ce este pacat, insa per total autenticul inca are castig de cauza. Cel putin in Saliste, totul arata ingrijit si pus la punct, demn de o zona in care mostenirea germana inca isi face simtit efectul. Am realimentat in Miercurea Sibiului, apoi am luat-o pe drumul de macadam care urca prin Dobarca spre Poiana Sibiului (una dintre probele speciale ale Raliului Sibiului). Altii s-ar da cu viteza si de-a latul pe acest macadam (desi are cateva sleauri, in rest e in buna stare), insa noi am mers agale, caci privelistea care se deschidea deasupra miilor de dealuri ale Marginimii intrecea orice inchipuire. Paduri de pini, pajisti pline de flori, un cer albastru cu nori pufosi si poienite cu mure si zmeura, copaci maiestuosi sub care te poti odihni la umbra in timp ce strabati vaile de mai jos cu ochii, ce poti sa-ti doresti mai mult intr-o dupa-amiaza? Pe acest drum de macadam (DJ 106G) am ajuns in 2 dintre cele mai bogate sate din Romania: Poiana Sibiului si Jina. Sate de ciobani, dar mai nou si de targoveti, caci majoritatea celor de aici si-au deschis magazine de desfacere in marile orase. In aceste sate puteti ajunge si pe drumul asfaltat dinspre Saliste (DJ 106E), care e in buna stare, insa ar fi pacat sa pierdeti frumusetea drumului cu pietris ce trece prin Dobarca. Voi lasa imaginile din galeria foto sa vorbeasca despre frumusetea caselor si grija cu care isi administreaza localnicii cele doua sate, in fapt doua mini-orasele, si voi mentiona doar ca de aici origineaza majoritatea produselor lactate si de mezelarie pe care le gasiti 'la taranii din Sibiu' in pietele bucurestene. Judecand dupa cum arata satele, oamenii astia chiar au cu ce. Ne-am increzut in Koleos si am continuat drumul spre Transalpina pe ultima bucatica din DJ 106E care trece prin Dobra si care e abia marcat pe harta. Din fericire drumul forestier care coboara in serpentine stranse se afla in plin proces de largire si va fi in curand asfaltat, unind astfel satele bogate din deal cu valea pe care serpuieste o Transalpina deja aproape complet asfaltata. Odata terminat, acest drum iti va taia rasuflarea prin frumusete; noi am putut doar admira, pe langa peisaj, si calitatile oamenilor care il construiesc, oameni dintr-o bucata care lucreaza in conditii foarte grele, chiar daca cu utilaje moderne. Drumul se poate parcurge si acum cu atentie cu orice fel de masina, insa pe ploaie ar fi bine sa aveti cu voi un SUV cu anvelope de offroad, din cauza noroiului. Si asa am intrat in zona alpina, unde am ramas pret de trei zile. Dar despre asta, in insemnarea viitoare din cadrul aventurii noastre cu Koleos prin coclaurii patriei. | |
| [08-25 11:16] | 5 stele Euro NCAP: Citroen C4, Hyundai ix35, Suzuki Swift si Honda CR-Z |
| Euro NCAP a testat pentru prima data rezistenta la impact a unei masini 100% electrice, si ne referim aici la Honda CR-Z, care a reusit de altfel sa obtina un scor maxim de 5 stele in urma crash-testelor. Este un semnal ca masinile electrice nu vor diferi de cele normale decat in domeniul sistemului de propulsie. Aparent nu este mare lucru, insa exista destule probleme de care trebuie sa se tina cont la o masina electrica. In primul rand bateriile adauga la greutatea masinii, aceasta are un alt centru de greutate, sunt o multime de elemente care pot exploda sau lua foc, asadar testele EuroNCAP trebuiau sa indeparteze destule temeri cu sau fara fundament. Cel putin in privinta Hondei CR-Z, lucrurile stau foarte bine, asa ca stacheta a fost deja ridicata foarte sus pentru restul masinilor electrice care urmeaza sa apara pe piata. Tot astazi, Euro NCAP a publicat si rezultatele noilor Citroen C4, Suzuki Swift si Hyundai ix35. Toate masinile au obtinut scor de 5 stele, datorita prezentei in standard a sistemului ESP, a punctajului bun la impactul din spate (deja un factor important de luat in calcul) si a sistemelor avansate de evitare a coliziunilor. Desi Citroen C4 a primit cel mai mic scor la impactul din spate (protectie minimala din partea tetierelor), sistemul sau de limitare a vitezei precum si scorurile bune la impactul frontal si lateral i-au permis sa atinga cele 5 stele. Celelate trei masini din test s-au comportat si ele foarte bine, fiecare avand un atu propriu: cel mai bun scor la impact frontal l-a obtinut Suzuki Swift (94%), cel mai bun scor pentru protectia copiilor l-a obtinut Hyundai ix35 (88%), in timp ce Honda CR-Z a primit punctaj mare (71%) pentru protectia pietonilor. | |
| [08-24 13:13] | Citroen DS3 Racing, pret de la 29.990 Euro in Romania |
| Citroen DS3 Racing reprezinta versiunea hardcore a excelentului hatchback frantuzesc cu accente premium, una indreptata 100% catre sportivi si pasionati de viteza. Capabil de acceleratii foarte rapide pentru clasa sa, detinator al unei tinute de drum impecabile chiar si in versiunea standard, DS3 Racing poate fi cumparat in Romania incepand de la 29.990 Euro cu TVA inclus. 6.5 secunde, atat ii sunt necesare lui C3 Racing pentru a accelera de la 0-100km/h. Motorul de 1.6 litri dezvolta acum 202CP, suficient pentru a-i permite masinii sa strabata 1000 de metri in doar 26.5 secunde, adica niste valori foarte bune pentru segmentul sau. Ca sa ne facem o idee, un MINI John Cooper Works scoate acelasi timp, dar e mai scump cu 1500 de Euro. DS3 Racing are 275Nm fata de cei 260Nm al lui Mini, disponibili intre 2000 si 4500 de ture, insa are si un tren de rulare gandit pentru confort, nu doar pentru sportivitate, desi fata de masina standard inginerii au adus modificari care sa ofere suficiente atuuri pentru un condus la limita. Amortizoarele fata si spate sunt noi si beneficiaza de reglajele adaptate puterii sale, cu o extindere de 30 mm a caii de rulare in fata si in spate. Baza a fost de asemenea redusa cu 15 mm, iar directia a fost de asemenea adaptata temperamentului sportiv al masinii. Au fost aduse imbunatatiri si sistemului de franare, pentru a struni cum se cuvine plusul de putere al motorului. Pe puntea fata, DS3 Racing beneficiaza de etrieri cu 4 pistoane si de discuri specifice. Daca este sa judecam dupa diferentele decelate in timpul testului nostru cu un Citroen DS3, fata de un Mini Cooper S probabil ca si DS3 Racing va fi mai confortabil, desi nu va oferi senzatiile extreme ale unui Mini. Asta ramane de vazut la un test ulterior. Pana atunci stim ca DS3 Racing se bazeaza pe versiunea superioara de echipare Sport Chic, careia ii adauga elemente de carbon si echipamente specifice masinilor sport. Cu o lungime de 3.96 metri, Citroen DS3 Racing se diferentiaza vizual prin elemente de design de tip Racing cum sunt difuzorul de aer, teava de evacuare dubla si cromata, finisaje de carbon pe difuzor, pe lama semirigida de pe bara fata si centura mediana a caroseriei, dar si roti de 18 inci (215/40R18) si doua culori demente: negru Onyx cu plafon portocaliu si alb Banquise cu plafonul gri. La interior regasim acelasi habitaclu ca la obisnuitul DS3, insa elementele decorative aplicate pe plansa de bord, volan, portiere si instrumentarul de bord tin tot de atmosfera racing. Fiecare exemplar de DS3 Racing are o placuta cu un numar de identificare unic. La 30 de mii de euro, DS3 este mai scump decat hatch-urile sport din partea Renault sau Mazda, insa clasarea masinii tinde spre segmentul premium, moment in care pretul incepe sa fie mai usor de inteles. Revenim cu un test, cat de curand posibil! | |
| [08-23 12:19] | Cu Koleos pe coclauri: tara motilor |
| Greu de definit astazi ce inseamna Tara Motilor. Si asta pentru ca, desi zona initiala a motilor este restransa la satele din jurul Campenilor (mai sus de Abrud), astazi termenul se foloseste pentru cam tot ce inseamna Muntii Apuseni, de la Aries la Somesul Cald, ba inca si mai la nord, pana spre Huedin. Puristii istorici vor obiecta probabil (mai sunt de amintit si Crisanii si Mocanii in aceasta regiune), insa oamenii din toata aceasta arie se revendica a fi moti sau fii de moti, asa ca un tur al tarii lor nu putea decat sa ne incante, fiind vorba de cea mai salbatica si mai autentica zona din toata Romania, o regiune in care oamenii traiesc intr-o armonie cu natura destul de rar intalnita. Pentru asta am apucat-o mai intai spre Gilau, pentru a castiga un pic de timp intr-o zi in care aveam de parcurs peste 500 de km, dintre care 50 pe drumuri forestiere. De la Gilau ne-am invartit pret de cateva minute prin increngatura de variante care duc la autostrada, ajungand in sfarsit pe cea mai noua sosea din Europa. Si ce sosea! Am traversat pana acum Europa mergand pe unele dintre cele mai spectaculoase autostrazi, insa spun sincer ca nu am intalnit asa ceva. Placerea de a te da la vale cu viteze de autostrada privind in acelasi timp sutele de dealuri si de vai care ti se intind in fata ochilor, placerea de a lua curbele largi cu viteze foarte mari, placerea de a merge pe o sosea cu adevarat lata si facuta ca la carte... oare cand vom invata noi romanii sa apreciem ceea ce facem? Normal, soferii prosti vor obiecta ca au de luat prea multe curbe si ca sunt prea multe pante si rampe. Ii rog frumos sa stea acasa sau sa apuce pe DN-urile din zona si sa lase autostrada celor care vor sti sa o aprecieze. Koleos, desi plin ochi, a zburdat in voie pe aici, prijeluindu-mi un scurt moment de extaz, pentru ca vedeam totul de la inaltime si parca toata soseaua era a mea. Musai de revenit aici cu un Megane RS, cu prima ocazie! Iesiti de pe autostrada am coborit rapid spre Teius, de unde am apucat-o spre Cheile Rametului, pe care ajungi urmand un superb drum asfaltat (DJ 750C), apoi cativa kilometri de drum forestier in relativa buna stare. Ne-am agatat de stanci cale de doua ore printre peretii de piatra de o spectaculozitate care te lasa mut, apoi ne-am continuat drumul, cotind prin satele de deasupra orasului Alba Iulia (Galda de Jos, Cricau, Ighiu, pe DJ 105M si 107H, cu asfalt foarte bun, o varianta excelenta de ocolire a orasului pe la nord spre vest). Am intrat apoi pe unul dintre drumurile pe care le-as incadra oricand intr-un top 10 romanesc, in privinta peisajelor: DN 74 Alba Iulia-Zlatna-Abrud. Drumul e in foarte buna stare pana spre Zlatna, insa de acolo asfaltul se increteste, lucru care nu se simte in Koleos dar ii va deranja pe posesorii de berline. Intristati de distrugerile mediului din jurul Abrudului, am urcat apoi la Rosia Montana pe un drum de acces in buna stare. Aici am ramas din nou uimiti sa vedem diferenta intre ceea ce se publica despre aceasta localitate si ceea ce exista la fata locului. Mergeti acolo pana cand nu va fi distrusa complet, altminteri veti rata un loc in care va puteti transporta in timp si in care puteti intelege pe deplin ce insemna mineritul in tara motilor. Cu inimile pline si ochii mangaiati de acelasi peisaj de munte, am apucat-o apoi spre Sibiu, oprind un pic langa castelul de la Izvorul Ampoiului, un alt monument distrus de Sergiu Nicolaescu in timpul filmarilor pe vremea comunistilor. L-am adaugat la o lista foarte lunga (pe unde mergem, cum dam de un conac, cum aflam ca l-a distrus dom' regizor)... Am innoptand putin mai sus de Sibiu, la Rasinari. Urmeaza alte patru zile de aventura cu Koleos, de data asta prin muntii Cindrel, Lotrului si Latoritei, in ceea ce numim noi partea alpina a turului nostru. Dar revenim... :) | |
| [08-23 12:02] | Mazda2 facelift si noua Mazda5, asteptate la Paris 2010 |
| Mazda2 va primi un facelift, iar acesta va fi prezentat pentru prima data la Salonul Auto de la Paris 2010, de la inceputul lui octombrie. Faceliftul dinamizeaza masina din punct de vedere al designului, dar aduce si reduceri de consum si emisii. Masina Anului in 2008, Mazda2 va avea acum o parte frontala noua, mai alungita si mai sportiva, care pune in valoare mai bine tinuta de drum foarte placuta a masinii (puteti citi aici testul nostru cu Mazda2). Mazda2 arata acum mai proaspat, mai orientata spre un stil de condus mai in forta. De altfel, inginerii Mazda au actualizat si sasiul, pentru a asigura mai mult confort pasagerilor (noi speram ca nu au stricat tinuta sport :)). Alte schimbari includ actualizarea gamei de motorizari pentru a corespunde normelor Euro5, precum si o versiune de echipare cu transmisie automata, iar interiorul a fost periat pentru a tine pasul cu concurenta. Tot la Paris va fi prezentata si noua Mazda5, MPV-ul japonezilor. Acesta va veni impreuna cu un nou motor de 1.6 diesel, care dezvolta 115CP si consuma 5.2 litri/100km. Acesta are performante mai bune fostului motor de 2 litri, dar consuma cu circa 15% mai putin, si poate fi cuplat cu o noua tranmisie manuala in sase trepte. Interiorul a fost dezvoltat in concordanta cu principiile Karakuri, pentru a asigura flexibilitate si confort pentru un maximum de 7 pasageri. Usile din spate care culiseaza sunt unul dintre punctele de atractie ale acestei masini. Demn de remarcat este ca motorul MZ-CD 1.6 diesel va fi prezent si pe Mazda3, unde va oferi un consum de doar 4.4 l/100km si emisii de 117g/km CO2. | |
| [08-21 02:47] | Cu Koleos pe coclauri, ziua 3: Valea Draganului |
| Si a fost ziua a 3-a. Obositi de parcurgerea a peste 1000 de km in primele doua zile, dintre care vreo 200 de forestiere, am hotarit ca nu e prea devreme sa ne odihnim, asadar am organizat doar un mic circuit in jurul Rametiului si Huedinului. Din Rameti urca la peste 1000 m altitudine, in serpentine, un drum asfaltat (DJ 108k, in relativa buna stare) catre barajul care tine in spate lacul Draganului, deasupra vaii cu acelasi nume. Este doar unul dintre multele baraje de dimensiuni medii care impanzesc aceasta zona, insa e suficient de spectaculos pentru a merita o oprire de o jumatate de ora. Apoi incepe coborasul intr-o vale care reinventeaza expresia "pe-un picior de plai, pe-o gura de rai". Nu doar ca privelistea e de vis, insa si oamenii stiu cum s-o faca placuta. Pensiuni cochete, capite de fan, vaci grase pascand libere, cai frumosi (nu i-am numarat) motaind pe pajisti, case zdravene si cu bun gust... tara motilor in toata splendoarea ei. Despre oameni aveam sa aflam ca sunt dintr-o bucata si putin mai incolo, cand ne-am aventurat cu Koleos pe drumul de pamant care urca abrupt la cetatea Bologa, plin de stanci alunecoase pe care nu poate razbi conform spuselor localnicilor nici o caruta cu cai (standardul de 4x4 in Romania). Anvelopele de oras si-au spus cuvantul, asa ca am reusit sa pun relativ repede masina de-a curmezisul intr-o foarte frumoasa rapa. Asa, printre ferigi. Si nu, nu am poze, am fost mult prea preocupat cu sapatul in pamantul ud si plin de pietre :) Spre norocul nostru, am fost scosi din noroi de cinci barbati zdraveni, iar apoi o familie de moti ne-a invitat la masa de seara, cu slana, ceapa rosie si palinca (soferul a baut mai pe seara, acasa :D). Ospitalitatea dezinteresata este cu mult mai tulburatoare cu cat te astepti ca in Romania ea sa fi disparut de mult! Greu de spus in cuvinte sentimentul pe care il ai ascultand cum acesti oameni au muncit ani de zile in Italia renovand castelele si cetatile altora, in timp ce au crescut la poalele unei cetati glorioase de care nu stie mai nimeni in Romania. Intre dimineata petrecuta pe Valea Draganului si seara petrecuta in rapele de la poalele cetatii Bologa, ne-am petrecut totusi ziua urcand fara probleme cu masina pe drumurile de tara cu bolovani mari de la nord de Huedin. Si aici intalnesti sate de munte, insa cu un alt specific, casele romanesti amestecandu-se cu cele unguresti. Oamenii raman la fel insa, primitori si ospitalieri. Iar livezile lor... oh, livezile... Furtuna de vara care ne-a punctat dupa-amiaza mi-a raspuns si la intrebarea daca pavilionul vitrat al lui Koleos rezista la grindina. Rezista, cel putin la cea cat mazarea de mare :) Desi zgomotul rezultat din izbirea ghetii de geam nu e chiar placut, te poti distra privind in sus cum salta bobitele de gheata pe acoperis. Tot langa Huedin am incercat sa vizitam si conacul lui Octavian Goga, insa muzeul se inchidea la ora 17 si nici vorba sa mai poti intra in curtea vasta a proprietatii poetului dupa aceasta ora. Nu-l ratati insa daca ajungeti in zona. Tot doua concluzii si dupa ziua a treia a aventurii noastre cu Koleos prin Romania. Prima, ca oamenii sfintesc intr-adevar locurile. Nicaieri nu vezi mai bine asta ca aici, unde oamenii sunt chiar mai frumosi decat muntii si padurile. Asta se vede si din cat de grase le sunt animalele, din cat de curate le sunt casele si cat de ordonate le sunt curtile. Sunt oameni mandri, care nu se sfiesc sa-ti arate ce au facut cu mainile lor, insa nu este vorba de vreo mandrie rautacioasa de orasean, ci de una venita din satisfactia lucrului bine facut. Si a doua, legata evident de masina: ca acolo unde nu urca o caruta, nu urca nici un 4x4, mai ales daca ai anvelope de asfalt. Tineti in schimb Koleosul pe drumurile de tara sau forestiere si n-o sa aveti nicio problema. A urmat ziua a 4-a, care a avut in meniu peste 440 de kilometri. Dar despre asta, zilele urmatoare. | |
| [08-18 21:39] | Pe coclauri cu Koleos, ziua 2: parcul national Apuseni |
| Mare greseala sa iti programezi doar o singura zi pentru a vizita parcul national Apuseni, chiar si cu masina, indiferent ca e vorba de un SUV sau nu. Preferabil cu un SUV insa, pentru ca desi am intalnit zeci de nebuni care isi chinuiau pe acolo masinile de toate clasele, drumurile care duc la minunatiile din zona sunt rareori asfaltate, iar uneori drumurile forestiere sunt rupte rau. Oricum, circuitul facut de noi in Apuseni ne-a aratat o zona in care inca salbaticia e la ea acasa. Porniti din Remeti pe DJ 108k (asfaltat si in stare aproape buna) pe Valea Iadului, am urcat apoi pe versantul care strajuieste lacul Lesului, intr-o zona unde mai poti vedea si Moara Dracului, sau chiar cascada Iadolina. Nici nu-i de mirare, avand in vedere ca raul care curge pe acolo se numeste raul Iad... Asfaltul dispare rapid dupa ce iesi din Rameti, asa ca ne-am frecat mainile de bucurie. Trecuti cu bine de forestierul de deasupra lacului, ne-am delectat cu privelistea Vaii Iadului, apoi am ajuns la Stana de Vale, loc care ar putea fi mult mai frumos decat arata acum daca ar fi ingrijit. Dupa care am coborit spre Beius pe DJ 764A, cu un asfalt destul de bun si plin de serpentine, insirate printr-o padure blanda si sfioasa. Traversarea Rameti-Beius a durat trei ore, cu tot cu dese opriri pe drum pentru poze. De aici am revenit dupa putin timp spre Pestera Ursilor, singurul loc unde puteai respira pe o caldura de 34 de grade la umbra. Daca noi ne-am racorit bine de tot in pestera, Koleos a inceput sa se distreze abia ceva mai tarziu, cand am iesit de pe asfalt si am intrat pe drumul forestier in lucru care face legatura cu cabana Padis, pornind din comuna Pietroasa. Urcat cu grija, drumul de macadam poate fi facut pe timp uscat cu orice masina. Noi ne-am deplasat in viteza pe el, oprind insa deseori pentru a admira solul de un rosu aprins sau pentru a ne delecta cu fragi. Atentie mare insa la zonele rupte care alterneaza cu zonele bune, pentru ca riscati sa lasati vreun scut pe jos din cauza bolovanilor care apar cand va asteptati mai putin... In fine, dupa ce am facut exact acest lucru intr-o saritoare la care nu am fost atent, am mers ceva mai linistit, pana cand am ajuns in golul alpin, in preajma cabanei Padis. Cam o ora faci de la Pestera Ursilor pana la Padis cu un Koleos daca mergi relaxat, insa cu o berlina vei face de doua ori pe atat. Din zona pornesc trasee catre zone unice in Romania, cu peisaj carstic, pesteri si alte minuni despre care puteti citi pe xplorio.ro. Noi am luat-o in jos spre Rachitele, serpuind pe drumul forestier ingust care se arunca prin padure spre pasul Prislop. In satul natal al premierului Boc am dat din nou de asfalt, semn ca totusi omu' si-a adus aminte de unde a plecat. De aici pana la Huedin mai sunt insa 30 de minute, de facut prin Margau prin drumul judetean DJ 108c, caci restul drumurilor sunt in execrabila stare. Porniti la ora 10, am ajuns inapoi la ora 22, obositi insa fericiti peste masura de ceea ce am vazut. Cateva concluzii ale zilei in care am parcurs 100 de kilometri de drum forestier: in primul rand zona e inca preferabil de vizitat intr-o masina de teren. Te poti aventura cu masina mica, insa iti bati pur si simplu joc de ea, pe langa faptul ca te vei misca extrem de incet. In al doilea rand, referitor la Koleos insusi: desi este foarte confortabil si iti permite sa urci linistit pana in creierii muntilor, trebuie sa fii atent si sa nu exagerezi cu viteza pe drumurile forestiere, altminteri risti sa usurezi masina de scutul de plastic de dedesubt. Totusi, senzatia de a merge prin padure cu trapa deschisa sau de a ajunge in varf de munte fara a simti catusi de putin bolovanii este cu adevarat unica. Motorul trage usor chiar si masina plina, iar pe zonele mai dificile cutia de viteze comutata in modul manual te ajuta sa dozezi efortul foarte exact. Nici consumul nu m-a mai suparat, avand in vedere ca a ramas la 9.5% chiar daca am mers 80% din timp pe drumuri forestiere. Va las cu cateva imagini din timpul zilei, caci in urmatoarea etapa vom vizita Valea Draganului si cetatea Bologa, aflate amandoua la sud de Huedin si extrem de putin cunoscute. | |
| [08-14 11:24] | Cu Koleos pe coclauri, ziua 1: prin tara Hategului |
| 864 de kilometri parcursi intr-o singura zi prin Romania, dintre care 140 pe drumuri forestiere, cam asa se poate rezuma prima noastra etapa din turul pe coclauri pe care il facem alaturi de un Renault Koleos. Pe scurt, nici nu ma gandesc cat de greu mi-ar fi fost sa fac asa ceva, in Romania, fara un SUV. Si asta nu pentru ca pe drumurile pe care am mers n-ar putea merge fain frumos si masinile obisnuite. Nicidecum, pentru ca pana si la Sarmizegetusa, care se afla la capatul unui drum forestier din ce in ce mai rupt spre final, am vazut parcate hatchbackuri si masini cu garda destul de joasa. Ci pentru ca, per total, starea drumurilor romanesti este execrabil spre proasta, iar adunate pe sute de kilometri toate aceste neajunsuri obosesc soferul foarte mult. Daca pe autostrada si pe drumul catre Targu Jiu prin Ramnicu Valcea nu ai ce sa reprosezi starii asfaltului, odata ce apuci pe DN 66 spre Petrosani, prin Valea Jiului, dai de vreo 10 kilometri care te pot face sa regreti ca te afli intr-o masina, nici restul defileului nefiind in stare prea buna. Miliardele de plombe aruncate in dispret pe ce a mai ramas din cuvertura asfaltica sunt combinate cu alte cateva miliarde de gropi inca neplombate... Minunat. N-a fost o problema pentru Koleos, care inghite rabdator absolut orice ii arunca Romania in fata, insa m-a durut inima cand am vazut cum sunt nevoiti turistii si localnicii sa se strecoare printre ele, doar-doar nu si-or rupe masinile. Si asta, pe drumul de intrare spre una dintre cele mai frumoase vai din Romania! Defileul Jiului compenseaza imediat prin frumusete, asa ca te vei concentra destul de repede pe condus, serpentina dupa serpentina. Koleos are ceva ruliu iar cutia automata cuplata cu motorul de 150 CP este mai degraba lenesa, ceea ce indeamna soferul la calm, motiv pentru care fetele participante la aceasta tura au putut vedea pe indelete privelistea de deasupra capetelor, prin pavilionul vitrat. 1-0 pentru ele... Tot asa am apucat-o apoi si pe drumul excelent care leaga Petrosaniul de Hateg, cat si din Orastie spre cetatile dacice, pe un drum care urca spre Costesti iar apoi devine forestier, cu macadam. Din fericire au fost puse indicatoare spre Sarmizegetusa Regia, asa ca acum te poti descurca mai usor. Apoi intri intr-o zona magica, padurea cu copaci seculari si extrem de inalti de la poalele cetatii aducandu-ti aminte mai degraba de Stapanul Inelelor decat de peisajele obisnuite in Romania. Cetatea este din pacate intr-o stare jalnica, insa sanctuarul dacic, refacut cu decenii in urma, sta inca in picioare. Spre deosebire de yoghinii atotprezenti care au binevoit sa campeze fix intre coloanele sanctuarului... Am ales apoi drumul cel mai lung spre Huedin, acolo unde urma sa innoptam la Remeti, langa Valea Draganului. Drumul dintre Deva si Brad este in stare buna, insa surpriza zilei a constituit-o drumul national DN 1R, care face legatura pe creasta muntilor intre Abrud si Huedin. Daca intre Abrud, Campeni si Albac (esti inca pe DN 75) ai parte de asfalt, cum iesi din Albac spre Huedin si incepi sa urci, acesta dispare si este inlocuit de macadam, cu unele zone destul de proaste. Si-uite asa a mancat Koleos o portie de 78 de kilometri de drum forestier, parcursi noaptea, cu viteza prin padure. E exact situatia in care devii recunoscator ca ai la dispozitie un tren de rulare care ramane complet indiferent la denivelari, pietre si gropi, viteza de 60-90km/h fiind perfect realizabila pe macadam, chiar si pe portiunile cu gropi. Drumul respectiv e practicabil cu orice masina normala, in ciuda macadamului, insa nu cu aceasta viteza. Iar la ora unsprezece noaptea, asta face toata diferenta. Drumurile forestiere si-au spus totusi cuvantul asupra consumului: 9.6% in medie in prima zi. Pentru astazi avem in meniu nume sonore ca Valea Iadului, cascada Moara Dracului sau cascada Iadolina, ca sa nu mai vorbesc de lacul Lesului sau Pestera Ursilor. Revenim asadar, acum plecam sa le vedem pe toate :) Adrian Mihaltianu 14 august 2010, Remeti | |
| [08-14 01:04] | BMW X5 facelift. Test de prim contact |
| Inchei aici saptamana dedicata marcii BMW cu un articol despre primul contact cu 'noul' X5, in realitate un facelift al popularului SUV sportiv al marcii bavareze. Un prim contact realizat sub o ploaie sacaitoare si pe alocuri chiar torentiala, dar pe soselele pe care ti-ai dori sa fi pe orice vreme: drumurile nationale si autostrazile fara limita de viteza de langa Munchen. Este incredibil cat de usor se poate misca aceasta masina (aici sunt dator o erata fata de articolul initial: am testat modelul echipat cu motorul de 3 litri turbo diesel de 306Cp, in echipare xDrive40d, nu acelasi motor in versiune xDrive30d de 245 CP), chiar atunci cand e plina cu 5 adulti si bagajele lor, adica exact conditiile in care s-a desfasurat testul. Si prin incredibil ma refer la modul in care asculta aceasta matahala de 2.15 tone de toanele soferului. Porniti agale din Munchen spre lacul Starnberg, am putut admira de pe locul pasagerului din dreapta traficul ultra aglomerat din centrul capitalei bavareze, minunandu-ma de cat loc pentru picioare aveau cei din spatele nostru desi eu stateam cu picioarele intinse (si ei la fel). In oras X5 pare agil, insa de fapt trebuie sa fii foarte atent cu dimensiunile masinii, pentru ca vizibilitatea laterala destul de slaba te pacaleste la inceput si crezi ca nu ai loc cand de fapt tu incapi lejer printre masinile parcate. Sistemul de camere care iti arata masina 'de sus' in timp ce parchezi devine, in aceste conditii, extrem de util. Odata scapat din oras insa, X5 s-a dovedit a fi o masina mult prea relaxanta pentru calatoria prin peisajul suburban bavarez. Totul la linie, totul perfect aranjat, pana si raurile umflate de ploile nesfarsite saltau doar in matca lor, padurile si pasunile de un verde crud defilau in viteza pe langa noi iar pe strazi aproape nici urma de balta in ciuda potopului revarsat din cer. O scuza perfecta pentru o plimbare pe soselele virajate dinspre locurile de relaxare aflate la sudul orasului. Dupa pranz am apucat in sfarsit sa iau fiara de coarne 'close and personal', prilej pentru a-mi aparea in sfarsit un ranjet dement pe fata in timp ce ceilalti 4 pasageri, cu burtile pline, uneori icneau speriati inaintea virajelor, agatandu-se de manerele laterale. Nu stiu de ce faceau asta, masina isi pastreaza latura confortabila chiar si atunci cand te rasucesti mai puternic in serpentine... Cutia automata comutata in DS, butonul Sport apasat, pedala de acceleratie mangaiata mai cu vana pentru a dezveli cei 600Nm ai motorului si mai ales un peisaj incredibil pentru o astfel de calatorie in viteza: daca ati vazut dealurile Branului primavara tarziu, imaginati-va ca aveti si soseaua perfecta in fata si veti intelege. Desi uneori am trecut prin ruperi de nori, nimic nu a tulburat tinuta de drum a bavarezului. Este o masina grea, care odata umpluta cu inca 350 de kilograme devine si mai stabila pe sosea, dar al carei motor de 306 cai isi pastreaza suficienta vana pentru depasiri in serie, fara a fi spectaculos in vreun fel insa. E adevarat, am fost cu masina plina, iar cele 6.6 secunde necesare pentru un 0-100km/h cu masina goala nu mai puteau fi aplicate, lucru valabil si pentru reprizele de depasire intre 70-110km/h. Din acest motiv X5-ul de sub mine se simtea fix la fel ca un motor de 250 CP (de unde si confuzia din articolul initial in care faceam vorbire de echiparea xDrive30d), cam suparat ca trebuie sa fie mai domol decat ar fi vrut soferul. Sau era invers?... :) Odata ajuns pe Autobahn am vrut sa vad cat de stabila poate ramane masina la 200km/h in conditii de ploaie, profitand de faptul ca asfaltul nu prezenta balti de niciun fel (acvaplanare...). Raspunsul este simplu: cutremurator de stabila. In X5 poti merge pe orice fel de vreme, la aproape orice viteza, in interior nu vei resimti absolut nimic care sa tulbure cumva confortul pasagerilor. Acest lucru este deopotriva un lucru bun, avand in vedere destinatia principala a masinii (soselele si autostrazile de mare viteza), insa poate fi daunator pentru cei care doresc mai mult feedback de la masina. Chiar daca servodirectia comunica destule, exista totusi un tampon destul de mare intre ce se intampla sub roti si ceea ce simti in volan. Asta e insa o veste buna pentru cei care erau putin speriati de faptul ca X5 ii va zgaltai in prezenta gropilor autohtone. Nu am iesit cu masina de pe asfalt, in lipsa timpului, insa am ajuns destul de exaltat la punctul de sosire, pentru ca o cursa cu 200km/h pe Autobahn pe vreme uda este greu de exprimat in cuvinte. Si nu, nu se compara cu mersul cu aceeasi viteza pe autostrazile din Romania, unde acest lucru nu doar ca este ilegal, dar este si periculos (cele doua nu sunt neaparat legate, dovada Germania) din cauza lipsei de civilizatie rutiera. Prima concluzie cu privire la X5 este asadar ca masina isi bifeaza cu brio punctele pe care le avea de bifat. Este aratoasa, impunatoare, ofera un confort excelent, are o tinuta de drum impresionanta si consuma sub 8.5% chiar si cu patru pasageri si un sofer nebun la volan. Este un all-rounder foarte bine gandit, care mi-a oferit o dupa-amiaza memorabila. X5 aduce cu sine si unele inconveniente: ai vrea sa ai o vizibilitate mai buna in spate si in laterale, plasticul de pe volan este la fel de urat ca pe toata gama BMW, motorul de 3 litri 245 de cai e doar satisfacator si atat avand in vedere restul motorizarilor disponibile, motorul de 3 litri 306 cai este fulminant, dar nu cu masina plina, iar daca pentru versiunea testata veti decarta in Romania circa 62.992 de euro cu TVA inclus, optionalele care sa o aduca la nivelul potrivit pentru marca vor duce pretul la simtitor peste 75.000 de euro. Nu voi intra in alte detalii referitoare la dotarile masinii, pentru ca pe acestea le puteti regasi pe larg in articolul nostru de prezentare a noului BMW X5. Ramane sa luam masina la test si pentru a vedea ce stie pe drumurile rupte din Romania, precum si in afara asfaltului... Adrian Mihaltianu august 2010 | |
1-20 | 20
Adauga stirile la pagina ta. |  RSS 2.0 |
| Copyright 2007 | www.newsring.ro |
|
|