NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Donald Trump continuă să-și contrazică propunerile-șoc din campania electorală. Ce se va întâmpla cu zidul spre Mexic, Obamacare și alianța cu NATO

Preşedintele american ales încearcă să contrazică ce a susţinut pe când era candidat. După o campanie cu promisiuni-şoc, republicanul a început să revină asupra unora dintre ele. Referindu-se la personalitatea succesorului său, preşedintele Barack Obama a declarat că este „un pragmatic“ şi faptele de după 8 noiembrie par să-i dea dreptate.

În ce priveşte Obamacare (reforma asigurării de sănătate) despre care Trump promitea în campanie că va abroga „acest lucru oribil“, acum a revenit şi declara în Wall Street Journal că „Obamacare va fi fie amendată, fie abrogată, fie reînlocuită“. În linia poziţiei sale dure asupra imigraţiei ilegale, candidatul Trump a promis ridicarea unui zid de-a lungul frontierei SUA cu Mexic, finanţat 100/100 de mexicani şi expulzarea a 11 milioane de imigranţi, cifra descrescând în timp la 5 milioane şi apoi la 2 milioane. În ce priveşte finanţarea zidului, fostul şef al Camerei Reprezentanţilor şi membru al echipei prezi­denţiale de tranziţie, Newt Gingrich a sugerat că zidul nu va fi finanţat de Mexic şi a afirmat chiar că această propunere „era o super-unealtă de campanie“.

În timp ce SUA asigură două treimi din cheltuielile militare ale NATO, preşedintele ales declarase în campanie că ar putea pune condiţii pentru angajamentul american în Alianţa Atlantică. Dar şi asupra acestui  dosar Trump a revenit. Un alt dosar-forte al bilanţului erei Obama, acordul nuclear cu Iranul (2015) a fost vizat de Trump, care califica acest text „cel mai prost acord negociat“ şi a promis că-l va rupe. Datele s-au schimbat după alegerea la Casa Albă, consilierul său, Walid Phares, declarând că „a rupe este un termen prea forte. Îl va re-examina, îl va trimite în Congres, va cere iranienilor să schimbe câteva puncte şi va avea o discuţie“.

Trump s-a pronunţat în favoarea „tehnicilor dure de interogatoriu“ dar, deşi refolosirea torturii a fost reintrodusă în mod punctual după atentatele din 11 septembrie, oficial Convenţia contra torturii a fost ratificată de SUA sub preşedinţia lui Bill Clinton, în 1994. Fostul director al CIA, Michael Hayden a reacţionat, afirmând că soldaţii americani ar refuza să se supună unor astfel de ordine care sunt în afara legii privind dreptul american şi convenţiile internaţionale.

Jaloanele puterii

Ales pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit încă odată, Donald Trump dispune de o marjă de acţiune limitată de Constituţie, care impune o strictă repartizare a puterilor şi de raportul de forţă cu Curtea Supremă a SUA. Drepturile şefului de stat sunt definite în Constituţie, un text ce datează din 1787 şi care vizează echilibarea puterilor executivă, legislativă şi judiciară.

Preşe­dintele conduce Executivul şi ca ultim resort, armata şi diplo­maţia. Are dreptul de graţiere pentru crime federale şi dispune de un drept de veto asupra muncii legislativului. Dar Congresul (compus din Camera Reprezentanţilor şi Senat), depozitarul acestei puteri legislative, are două drepturi majore: iniţiativa ridicării impozitului şi dreptul de a declara un război. Lui îi revine şi dreptul de a revoca preşedintele, prin faimoasa procedură de impeachment care l-a vizat pe Richard Nixon în 1974.

În urma turului de forţă operat de Donald Trump la prezidenţiale, republicanii au reuşit să deţină controlul Congresului, zăvor strategic care va permite majorităţii să pună în practică programul populistului preşedinte ales. Controlând Casa Albă şi puterea legislativă, republicanii vor avea capacitatea de a respinge reformele preşedintelui Obama. Numai că nu toţi republicanii sunt de acord cu ideile lui Trump.

Aripa cea mai ortodoxă a partidului, deja sătulă şi oripilată de dezvăluirea declaraţiilor sexiste şi a acuzaţiilor de agresiuni sexuale ale candidatului Trump, nu vede cu ochi buni promisiunile de investiţii publice în infrastructură, care vor apăsa considerabil datoria publică. Chiar dacă democraţii rămân minoritari în Senat, ei dispun totuşi de o putere de blocare (filibuster) care permite obstrucţionarea unei proceduri.

Rolul Curţii Supreme

Această instanţă, gândită de fondatorii SUA ca un zid contra violării drepturilor fundamentale ale cetăţeanului american, este constituită din 9 judecători numiţi pe viaţă. Ei pot, printr-un vot al majorităţii, să blocheze fără posibilitate de recurs, o lege votată de unul din cele 50 de state americane sau de guvernul federal. Republicanii au reşit să blocheze nominalizarea unui judecător moderat de către Obama, pentru înlocuirea conservatorului Antonio Scalia, decedat în februarie. Riscul într-un asemenea raport de forţe este o adâncire a diferenţelor între statele progresiste şi statele mai conservatoare, care la nivel local însoţesc politica lui Trump.   

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response