NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Daca nu stim cand trecem la euro, in ce valuta trebuie sa ne imprumutam?

Daca nu stim cand trecem la euro, in ce valuta trebuie sa ne imprumutam?Daca nu stim cand trecem la euro, in ce valuta trebuie sa ne imprumutam?

Pana cand Romania se angajeaza sa inceapa sa se incadreze in criteriile de la Maastricht mai este doar un an

Romania isi mentine obiectivul aderarii la euro in 2015, prin intrarea in mecanismul ERM II la orizontul anilor 2013-2014, urmand ca pana in 2014 sa reduca deficitul structural sub 0,7% din PIB, potrivit Programului de convergenta pentru 2012, adoptat de Guvern

Reiterarea obiectivul de trecere la euro in 2015 de catre Guvern va determina companiile – principalele beneficiare ale reluarii creditarii – sa continuie sa se imprumute in valuta. Ele considera ca pana la adoptarea euro mai sunt doi ani si jumatate, ce sens are sa ia credite de investitii pe 5 ani in lei, cand pot sa se finanteze mai ieftin in euro, in conditiile in care cea mai mare parte a perioadei pana la scadenta se deruleaza in zona euro, unde dispare riscul valutar?!

Din pacate, in timp ce companiile iau imprumuturi in valuta pe 5-10 ani pentru retehnologizare – in conformitate cu obiectivul reiterat de trecere la euro in 2015 – BNR incurajeaza imprumuturile in lei, de parca n-ar crede in Programul de convergenta al Guvernului.

Experienta ultimilor ani a aratat ca de fapt nu prea stim cand trecem la euro pentru ca termenul s-a tot modificat. Avand in vedere acest lucru si faptul ca banca centrala sugereaza sa ne finantam in moneda nationala pana cand adoptam euro, problema e la ce termene sa ne imprumutam in lei?


Intrebarile adresate in aceasta saptamana de Finantisti sunt:

1. Guvernul a reiterat obiectivul de trecere la euro pentru 2015, cu intrarea in ERM II in 2013-2014. In ce masura politica monetara a BNR converge – pe termen mediu – cu obiectivul de adoptare a euro?

2. BNR recomanda populatiei sa se imprumute in lei pe termene pana la trecerea la euro. In conditiile acestea politica monetara considera ca poate urmari incadrarea in obiectivele cerute de ERM II?

3. BNR sustine ca e prudent ca cei care se imprumuta sa o faca in lei – moneda in care au veniturile. De ce regula asta nu e valabila si pentru stat, care are cea mai mare parte a veniturilor tot in lei?

Catalina Molnar – senior economist RBS

 1. Consider ca obiectivul trecerii la moneda euro stabilit pentru 2015 e unul pus pe hartie si atat. Decidentii au recunoscut ca este un obiectiv care nu are sanse sa se materializeze, insa e mentinut ca si ancora pentru continuarea reformelor si politicilor in sensul convergentei reale si nominale. Trecand peste acest aspect, din punct de vedere al convergentei nominale (indeplinirea criteriilor de la Maastricht) BNR conduce politica monetara in linie cu obiectivul adoptarii euro pe termen mediu, avand in vedere ca urmareste scaderea inflatiei in paralel cu cea a ratelor de dobanda. In acelasi timp, BNR urmareste atent si evolutia cursului (incercand sa limiteze volatilitatea excesiva), fapt care e caracteristic oarecum si mecanismului ERM II.Rezervele minime obligatorii au fost reduse in timp, dar vor trebui sa scada in continuare pentru a ajunge la nivelul din zona euro.

2. ERM II presupune mentinerea cursului in jurul unei paritati centrale stabilite, cu un interval de variatie de +/-15% (in general), deci exista si aici o volatilitate implicita a cursului. In plus, o economie puternic euroizata e mai greu de controlat si avand in vedere riscul valutar care poate afecta bonitatea clientilor pana la adoptarea euro, recomandarea este foarte buna – cu atat mai mult cu cat dobanzile pentru lei ar trebui sa fie pe un trend descendent, iar riscul valutar nu ar mai exista, veniturile fiind obtinute in cea mai mare parte tot in lei. Mai mult, costul de finantare in euro al bancilor a crescut in perioada crizei, chiar daca Euribor se afla la minime istorice. Oferta de lei poate fi controlata de BNR, dar nu si cea de euro.

3. In primul rand structura creditului acordat populatiei indica o pondere a creditului in lei de 33% si de 67% a celui in valuta (februarie 2012) – structura care s-a modificat in timp in defavoarea creditului in lei (39% – 61% in decembrie 2009). In cazul datoriei publice exista reglementat un plafon minim de indatorare in lei stabilit la 45% – nivel de facto in cazul datoriei guvernamentale la finele lunii februarie 2012 (restul de 55% fiind datorie denominata in valuta). In ceea ce priveste datoria administratiei locale, ponderea datoriei in lei e mult mai mare (60%). Asadar statul chiar are restrictii in privinta monedei in care se imprumuta, iar banca centrala incearca sa limiteze creditul in valuta doar in zona de consum, creditul pentru locuinte (preponderent in valuta) nefiind afectat de noile reglementari.


Radu Craciun – director general-adjunct Eureko Pensii

1. Cred ca deocamdata convergenta e mai degraba timida si sugereaza ca termenul e prea ambitios. Dobanzile pe termen scurt sunt inca prea ridicate, iar cursul e departe de acea flotare libera pe care o presupune ERM. Existenta unui mediu economic volatil la nivel international complica si mai mult situatia deoarece ingreuneaza stabilirea unei valori centrale a cursului care sa reflecte cu adevarat competitivitatea economiei romanesti.

2. Aderarea la zona euro va fi o tinta miscatoare, deci nu cred ca poate oferi un reper pentru alegerea monedei in care se ia creditul. Criteriul ar trebui sa ramana costul de finantare si masura in care creditatul isi poate permite vreun risc valutar. Din acest punct de vedere, la dobanzi apropiate creditele in lei ar fi de preferat.

3. Nu este realist sa ne asteptam ca statul roman sa se imprumute exclusiv in moneda locala deoarece nu exista suficient capital intern care sa-l finanteze integral. Deci prezenta internationala e necesara datorita adancimii pietei externe, dar si ca un exercitiu de imagine care face ca Romania sa ramana permanent pe radarele investitorilor. Cu toate acestea, cred ca statul ar trebui sa se imprumute mai mult de pe piata interna si sa nu aiba standarde duble pentru investitorii locali si cei straini. Ce vreau sa spun este ca o dobanda echivalenta in lei pentru un imprumut in dolari la 6,5-7% e cu mult mai mare decat dobanda in lei pe care statul roman este dispus sa o plateasca pe titlurile in lei, la maturitati similare, investitorilor locali

Ionut Dumitru – presedintele Consiliului Fiscal

1. BNR si-a ancorat politica monetara la obiectivul de trecere la euro, aceasta fiind o obligatie pe care Romania o are ca membru UE. Politica monetara in ansamblu a fost calibrata de BNR pentru a asigura convergenta nominala necesara adoptarii euro. Insa, indeplinirea acestui obiectiv foarte ambitios necesita un mix de politici economice coerent – nu doar o politica monetara adecvata, ci si una fiscal-bugetara, de venituri si de reforme structurale care sa raspunda necesitatii atingerii sustenabile a convergentei nominale si reale in vederea adoptarii euro.

2. BNR a incurajat intotdeauna prin reglementari prudentiale creditarea in moneda in care clientii au venituri. Dar, abundenta surselor de finantare in valuta si subestimarea riscului de curs inainte de criza au incurajat creditarea in valuta. In perioada urmatoare insa, resursele de finantare in valuta sunt mai greu accesibile, riscul de curs e mai bine constientizat (lectia crizei fiind importanta), iar diferentialul de dobanda lei-valuta s-a mai ingustat. Toate acestea pun intr-o pozitie mult mai favorabila creditarea in lei.

3. Ministerul Finantelor Publice se imprumuta in valuta pe pietele internationale in primul rand ca urmare a necesitatii de a creste maturitatile la titluri de stat, economisirea pe piata locala fiind una pe termen scurte, iar investitorii institutionali locali care mobilizeaza economisire pe termen lung (fonduri de pensii si de investitii, societati de asigurari) nu au deocamdata anvergura
necesara.


Dan Bucsa – economist-sef UniCredit Tiriac Bank

1. In vederea trecerii la euro, BNR trebuie sa asigure rate reduse (si stabile) ale inflatiei si ale dobanzilor. Cele doua obiective sunt foarte greu de indeplinit pana in 2014. Chiar daca rata inflatiei a scazut, ramanerea ei in intervalul 1-3% e foarte dificila din cauza socurilor de oferta care nu pot fi prevenite prin decizii de politica monetara (cresteri de preturi administrate, evolutia productiei agricole si a preturilor internationale ale alimentelor si combustibililor etc). Ratele dobanzilor la lei pe termen lung se reduc mai greu. Cauzele principale sunt: lichiditatea in lei pe termen lung e foarte redusa, existand putine produse financiare in lei cu maturitati de peste 10 ani (credite, obligatiuni); piata interbancara nu e o alternativa viabila de finantare pentru banci (maturitatile medii ale depozitelor pe piata interbancara sunt de 1-2 zile); produsele de economisire in lei au maturitati scurte cauzate de inflatia ridicata din trecut si de competitia pentru economiile sectorului privat, ambii factori determinand preferinta pentru depozite constituite pe termen scurt.

2. Cresterea ponderii creditelor in lei ar ajuta BNR sa-si atinga obiectivele de politica monetara prin reducerea euroizarii economiei (procentul de credite acordate in valuta din totalul creditelor – 64% in februarie 2012 pentru creditul neguvernamental acordat rezidentilor). Din pacate, creditele in lei raman mai scumpe decat cele in valuta din cauza ca resursele atrase de banci in lei sunt de aproape doua ori mai scumpe decat cele in valuta.

3. Trebuie sa remarc faptul ca atat in cazul populatiei, cat si in cel al statului, riscul valutar poate fi acoperit folosind produse de hedging. In ceea ce priveste statul, concentrarea pe emisiunea de datorie pe piata locala ar duce, inevitabil, la atingerea limitelor de expunere a investitorilor si la cresterea randamentelor la care se plaseaza datoria. In structura actuala a datoriei publice, institutiile financiare internationale (IFI) reprezinta mai mult de o treime. Pe masura ce imprumuturile de la IFI sunt rambursate, aceste institutii vor fi inlocuite de creditori straini, mai degraba decat de creditori locali.

Alte stiri din Macroeconomie

Finantistii.ro

Articole asemanatoare

Leave a Response