NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Avertismentul lui Ion Iliescu este nesocotit de Gabriela Firea. Primărița din București ignoră expertiza președintelui fondator al PSD: Este un proiect tâmpit, făcut la indicaţiile lui Ceaușescu

Dincolo de faptul că nu se știe de unde va scoate atâta amar de bani, primarul Capitalei nesocotește și expertiza președintelui fondator al PSD, partidul care a făcut-o primăriţă, și vrea să facă Bucureștiul port la Dunăre.

Nemaiavând răb­dare să aștepte anul 2030, când e prevăzută în Master Planul de Transport începerea investiţiei, Gabriela Firea vrea ca municipalitatea să preia dezvoltarea proiectului „București, port la Dunăre“.

Ea a anunțat că vor fi făcute studii de fezabilitate și se va încerca accesarea de fonduri europene astfel ca Bucureștiul să aibă cale navigabilă printr-un canal care să conecteze râul Dâmboviţa cu fluviul Dunărea.

„Vreau să continuăm acest proiect, să preluăm responsabilitatea realizării lucrărilor în București, iar investiţia să devină o prioritate pentru Capitală. După discuţiile pe care le vom avea cu reprezentanţii unităţilor admi­nistrativ-teritoriale responsabile și după întocmirea documentaţiei necesare, vom putea demara procedurile pentru obţinerea co­finanţării proiectului din fonduri UE. Avem deja sprijinul comisarului european Corina Creţu pentru realizarea acestui proiect important“, a declarat Gabriela Firea.

Potrivit edilului, reluarea pro­iectului a fost pusă pe tapet într-o ședinţă la care au participat cei ce au realizat studiul de fezabilitate din 2012 și 2013 și angajaţii Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), autorii proiectului reali­zat înainte de 1989. Potrivit analizei făcute de Primăria Capitalei, pentru realizarea proiectului este necesară și implicarea autorităţilor locale ce ar putea beneficia de avantajele acestei investiţii, respectiv cele din judeţele Giurgiu, Ilfov și Călărași, dar și a autorităţilor centrale cu responsabilităţi în acest sens, respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării.

„La rândul său, directorul ­IPTANA, Cornel Marţincu, a expli­cat că investiţia a fost realizată până în anii ’90 în proporție de circa 70 la sută. Din cauza stagnării și abandonării acestor lucrări, în prezent acestea s-au degradat sau au fost distruse în bună măsură, stadiul de realizare în prezent fiind de 50 la sută“, a informat Primăria Capitalei, care adaugă că valoarea investiţiei deja realizate este de aproximativ un miliard de euro.

Ion Iliescu: „Un proiect tâmpit, făcut la indicaţiile lui Ceaușescu“

În Master Planul General de Transport – varianta finală, valoa­rea estimată a proiectului este însă cu aproape 40% mai mare decât cea avansată de municipalitate, mai exact 1,381 miliarde euro. Dincolo de faptul că nu se știe de unde va găsi Primăria Capitalei atâta amar de bani, chiar și ajutată de trei consilii judeţene și chiar accesând fonduri europene (e nevoie de cofinanţare!), Gabriela Firea nesocotește și avertismentele specialiștilor în hidrologie. Printre contestatarii proiectului se află inclusiv fostul președinte Ion Iliescu, fondatorul partidului care a propulsat-o la Primărie pe Firea în vara acestui an.

„Proiectul exista, numai că a fost un proiect tâmpit, făcut la indicaţiile lui Ceaușescu pentru navigaţie. Sigur, Ceaușescu era un analfabet și dădea subiectivitate acestui subiect. Văd că-l reiau unii cu Canalul Dunăre-București, asta e o prostie“, spunea în urmă cu trei ani Ion Iliescu, de profesie inginer hidrotehnist.

„Se vehiculează din nou Canalul Dunăre-București și au apărut tot felul de aberaţii și legătura Bucureștiului cu Dunărea. Păi, Bucureștiul e la Dunăre, există două porturi. Ce înseamnă 60 km? Și în general, ca strategie, Bucureștiul ar trebui să gândească o formulă. Populaţia Bucureștiului merge la final de săptămână spre munte la 100 și ceva de kilometri. De ce să nu facă drumul de o oră până la Dunăre și dezvoltarea de facilităţi pentru weekendul bucureștenilor? Ideea de canal… Ăla nu e canal“, spunea Iliescu la aniversarea unui secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape în România.

În opinia fostului președinte al României, Canalul Dunăre-București reprezintă, de fapt, amenajarea cursului inferior al Argeșului în cinci trepte, ceea ce ar duce în câţiva ani la colmatarea în aval, în condiţiile în care râurile transportă materiale solide.

Scandalul de la dezbaterea Master Planului

Ion Iliescu nu este singurul contestatar al proiectului. În urmă cu doi ani, la dezbaterea publică a Master Planului de Transport s-a iscat un adevărat scandal pe tema oportunităţii construcţiei canalului.

Cu acea ocazie, cel mai vehement opozant al proiectului a fost Laurențiu Mironescu, patronul companiei COREMAR Constanța. El a susținut că transportul naval este mai ieftin decât cel rutier doar pentru distanțe mai mari de 450 km. „Or, Bucureștiul e la 200 km de Constanța, drept pentru care este mai ieftin să transporți mărfurile cu mijloace auto. Se economisesc două manipulări“, a spus Mironescu.

Singurul susţinător al proiec­tului este directorul general al ­IPTANA, Cornel Marţincu. Atitudine explicabilă, din moment ce IPTANA a realizat toate studiile de fezabilitate pentru Canalul Dunăre-București, inclusiv cel din perioada comunistă.

El și-a susţinut cu tărie proiectul la dezbaterea de acum doi ani a Master Planului: „Eficiența de peste 450 km este valabilă doar în cazul mărfurilor perisabile. Pe de altă parte, nu trebuie să ne uităm doar la Constanța, ci și la vest. Până la Belgrad sau Budapesta sunt mai mult de 450 km“. El a mai precizat, în context, că, odată finalizat Canalul Dunăre-București, adevărate bombe, cum ar fi cisternele cu GPL, ar fi îndepărtate de pe șosele sau de pe calea ferată.

El a explicat că valoarea de 1,5 mi­liarde euro, stipulată atunci în proiectul de Master Plan pentru a duce la bun sfârșit Canalul Dunăre-București, reprezintă costul între­gului proiect, care presupune și amenajări pe râul Dâmbovița. Potrivit proiectantului, investiția ar putea fi realizată etapizat, adică mai întâi să fie făcută legătura Bucureștiului cu Dunărea, pe râul Argeș, demers ce nu va depăși un miliard de euro.

În varianta iniți­ală, gândită în perioada comunistă, atunci când au și început lucrările, Canalul Dunăre-București ar fi presupus construcția a două porturi în apropierea Capitalei – la 1 Decem­brie și la Glina. Într-o primă fază, a susținut Marțincu, ar fi suficientă punerea la punct a portului de la 1 Decembrie.  

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response