NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Analiză: Politica de dincolo de Prut a fost dirijată până acum de reglările de conturi. România nu o sprijină pe Maia Sandu. Câștigă Rusia la Chișinău?

Incapacitatea candidatului pro-rus Igor Dodon de a-și adjudeca victoria în primul tur de ­scrutin al prezidențialelor din Republica Moldova le dă speranțe pro-europenilor pentru 13 noiembrie, când va avea loc a doua rundă.

În jur de un milion și jumătate dintre locuitorii Republicii Moldova au fost prezenți la vot, adică mai puțin de jumătate din populație (49,3%). Favoritul scrutinului, socialistul Igor Dodon a fost la un pas de a câștiga alegerile din primul tur, cu un scor de 48,3%, în vreme ce candidata curentului euro-atlantist, Maia Sandu, din partea partidului Acțiune și So­lidaritate (PAS), a obținut cu zece procente mai puțin: 38,2%. Pe locul al treilea a venit Dimitrii Ciubașenko, de la formațiunea pro-rusă „Partidului Nostru“, cu 6% din voturi, urmat de fostul premier Iurie Leancă, de la Partidul Popular European, cu 3%, şi Mihai Ghimpu, de la Partidul Liberal, cu 1,8%. Ceilalți candidați au contorizat scoruri subunitare.

Înainte de scrutin, a apărut informația că Igor Dodon și-ar fi plagiat lucrarea de doctorat copiind de la doi economiști români. În plus, Renato Usa­tîi de la „Partidul Nostru“ a adus dovezi într-un interviu nedifuzat despre presupusele legături cu mafia moscovită ale lui Vlad Plahotniuc, mogulul moldovean care controlează în mare parte lumea politică de la Chișinău, inclusiv pe socialistul Igor Dodon. Dovezile lui Usatîi, fugit la Moscova pentru a nu fi arestat în Republica Moldova au fost postate pe Facebook.

Există o serie de fapte publice care argumentează existența unei relații strânse între Vlad Plahotniuc și Igor Dodon, inclusiv legate de felul în care primul l-a determinat pe al doilea, cu tot cu partidul său să voteze în 2012 pentru președintele Nicolae Timofti.

Cadoul otrăvit al lui Lupu

La Chișinău încrengăturile dintre oamenii importanți ai zilei sunt complicate și există o serie de conexiuni ale acestora cu grupări infracționale sau chiar mafiote. Politica de dincolo de Prut a fost dirijată până acum de reglările de conturi dintre aceste grupări care includ deopotrivă demnitari și oameni de afaceri. Vlad Plahotniuc face parte din ambele categorii și, ca prim-vicepreședinte al Partidului Democrat (PD), a sperat să devină premier al Republicii Moldova. Relația lui Plahotniuc cu Dodon a fost demonstrată de presa de dincolo de Prut prin deplasările pe care socialistul ­le-a făcut la Moscova folosind unul dintre avioanele oligarhului. Apoi, retragerea intempestivă a lui Marian Lupu, președintele PD, din cursa prezidențială în favoarea Maiei Sandu a fost văzută de mulți ca un cadou otrăvit, în urma căruia electoratul pro-european să înțeleagă că și ea ar fi contaminată de legăturile cu Plahotniuc. Fostul premier Iurie Leancă n-ar fi nici el un inocent și rămânerea lui în competiția electorală a fost o metodă de a diviza voturile celor care privesc spre Uniunea Europeană, în așa fel încât șansele lui Dodon de a câștiga din primul tur să crească.

Cercetările sociologice făcute la începutul campaniei pre­zidențiale din Republica Moldova arătau că unul din trei votanți nu știe cu cine să voteze (Barometrul de Opinie Publică făcut la comanda Institutului pentru Politici Publice). După scrutinul de duminică, datele arată că cei care au venit în număr cel mai mare la vot au fost moldovenii cuprinși între 56 și 70 de ani: aproape o treime din totalul votanților. Cei mai reticenți au fost tinerii: doar 10% din cei care au fost prezenți la vot sunt între 18 și 26 de ani.

Pro-europenii nu s-au ­mobilizat

Aritmetica voturilor exprimate duminică ar putea sugera că votanții pro-Rusia formați în general din nostalgici ai Uniunii Sovietice, persoane în vârstă, cu grade diferite de educație, precum și reprezentanți ai minorității ruse și-au atins în mare parte limitele, în vreme ce alegătorii pro-Uniunea Europeană nu s-au mobilizat suficient de puternic în primul tur. Altfel spus, nu ar fi exclus ca Maia Sandu să reușească să strângă mai multe voturi decât Igor Dodon pe 13 noiembrie, dar ea nu are toate atuurile. Nu toți susținătorii candidatului pro-rus sunt la vedere, mulți sunt camuflați în tabăra pro-europeană de unde o sabotează pe Sandu și mulți alții trag sforile în mass-media pentru Dodon. În plus, dacă Moscova are cu adevărat o miză în această mică republică nu îi va fi greu să joace de partea candidatului său, mai cu seamă că dinspre România nu pare să existe niciun fel de interes în acest scrutin. Președintele Klaus Iohannis a declarat de altfel mai demult că România nu se va amesteca în campania electorală de dincolo de Prut, ceea ce reprezintă o premieră a ultimilor zece ani.   

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response