NewsRing – Stiri Online

stiri online din Romania

Analiză. America a crezut în măreția promisă de Donald Trump. Republicanul a luat prin surprindere o lume intreaga, devenind cel de-al 45-lea presedinte al Lumii Libere

Odată cu alegerea, inimaginabilă acum câteva luni, a lui Do­nald Trump ca preşedinte al Statelor Unite, lumea întreagă intră într-o perioadă care în momentul de faţă se arată foarte incertă.

Din Europa până în Asia, guvernele au reacţionat cu reţinere, în timp ce susţinătorii noului preşedinte au salutat rezultatul ca fiind un triumf al poporului asupra unui establishment ce a eşuat.

Afacerist imobiliar, miliardar fără scrupule şi fost moderator de reality show, Donald Trump s-a cocoţat pe un val de furie a americanilor la adresa elitelor de la Washington şi a dinastiilor politice, mulţi dintre votanţi simţindu-se abandonaţi de un sistem elitist. Contracandidata sa, democrata Hillary Clinton, avea o carte de vizită „în aur“, cu experienţă ca fostă Primă Doamnă, senator şi secretar de stat, dar şi multe probleme majore de imagine şi de integritate.

Ieri, Donald Trump a apărut cu familia la sediul său de campanie, unde a fost primit cu aplauze de suporteri, şi în discursul victoriei a declarat împăciuitor că este timpul depăşirii diviziunilor cauzate de campanie şi al căutării unui teren de înţelegere: „Este timpul să devenim în ansamblu un popor unit“. Victoria republicanului este cu atât mai şocantă cu cât nici un sondaj nu îl dădea câştigător înaintea scrutinului.

Donald Trump a salutat-o pe Hillary Clinton pentru efortul special depus în campanie şi a promis că va fi „preşedintele tuturor americanilor“. A anunţat că are un mare plan financiar care va dubla creşterea economică a Americii şi s-a lansat într-un proiect de reînnoire a SUA. Rămâne de văzut cum va conlucra cu Congresul, chiar dacă republicanii au reuşit să păstreze controlul ambelor Camere. Victoria lui Trump marchează sfârşitul frustrant al aspiraţiilor prezidenţiale ale lui Clinton, 69 de ani, care a eşuat pentru a doua oară în încercarea de a fi prima femeie aleasă preşedinte american.

America, mare din nou

Candidatul republican şi-a bazat campania pe promisiunea de a „reda grandoarea Americii“ – ţara este în ruină şi trebuie reconstruită. Grandoare care nu va proiecta puterea americană în exterior, ci mai curând pentru a readuce bunăstarea şi prosperitatea americanilor, ceea ce explică şi votul masiv pe care l-a primit. Pentru restul lumii, este un semnal de repliere şi izolaţionism.

Cert este că incredibilul coşmar ca Donald Trump să devină cel mai puternic om al planetei va deveni realitate la 20 ianuarie 2017, când prima putere militară şi economică din lume va fi condusă de un preşedinte rasist şi izolaţionist, un om antisistem, care a promis că va schimba America, fără să spună cum.

„Se prăbuşeşte o lume“

Europa s-a trezit întrebân­du-se, îngrijorată, dacă fratele mai mare de peste Ocean, care a protejat-o după 1945, va continua să-i asigure apărarea. Panica este mai mare în ţările frontaliere Rusiei, în special ţările baltice, Ucraina şi Polonia.

Se ştie că Donald Trump a ameninţat că va reduce angajamentul american în NATO, dar în schimb nu a spus niciodată clar că se va opune unei noi aventuri militare a lui Vladimir Putin asupra flancurilor sale occidentale.

Această victorie din SUA slăbeşte dramatic democraţiile liberale în Europa şi în lume. Ea va da aripi „oamenilor forte“ de pe vechiul continent, liderilor polonez, ungur, slovac şi tuturor şefilor populişti. Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional (extrema dreaptă franceză), a fost prima care l-a susţinut ­deschis pe Donald Trump şi prima care l-a felicitat pentru victorie înainte ca aceasta să fi fost anunţată oficial.

În Asia, cursa pentru înarmarea nucleară, recunoscută de toţi specialiştii, riscă să fie brutal accelerată. Preşedintele ales are o admiraţie pentru Kim Jong-un, liderul de la Phenian, care dispune de o bombă H, dar a pus la îndoială angajamentul american de apărare a Japoniei şi Coreii de Sud, incitând cele două ţări să se doteze cu propria forţă nucleară de lovire. O spirală înfricoşătoare.

În plus, tensiunile chino-americane vor creşte în mod periculos. China, împotriva căreia Donald Trump a adre­sat declaraţii de o extremă virulenţă, va dori să testeze leadership-ul noului lider de la Casa Albă în regiune, în special în Marea Chinei. Până unde este pregătit să meargă preşedintele american? De acest răspuns depinde, poate, viitorul planetei.

În Orientul Mjilociu, Do­nald Trump a jurat că va pune în mişcare o forţă militară considerabilă în Irak şi în Siria, aliindu-se cu Putin şi Bashar ­al-Assad pentru distrugerea ISIS. O strategie radical opusă celei a aliaţilor tradiţionali ai Wa­shingtonului, care ar putea duce la o bulversare a hărţii acestei ­regiuni extrem de volatile.

Reacţii dinspre liderii lumii

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, aliat al cancelarului Angela Merkel, a descris rezultatul drept un „şoc enorm“ şi s-a întrebat dacă asta va însemna sfârşitul „Pax Americana“, starea de pace relativă, supervizată de Wa­shington, care a guvernat relaţiile internaţionale după al doilea război mondial.

Ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, a promis că va conlucra cu Trump, dar a admis că preşedinţia acestuia va aduce provocări în ce priveşte politica externă, schimbările climatice, acordul nuclear al marilor puteri cu Iranul şi războiul din Siria. Ieri, liderii occidentali l-au felicitat pe Donald Trump, inclusiv preşedintele României, Klaus Iohannis.   

Rusia exultă, est-europenii se tem

În Rusia, deputaţii din Dumă au aplaudat victoria lui Donald Trump, iar preşedintele Vladimir Putin i-a propus să conlucreze pe picior de egalitate. Putin, care a primit miercuri scrisori de acreditare de la 19 ambasadori, i-a trimis o telegramă de felicitare omologului său, Donald Trump, mesaj în care şi-a exprimat „speranţa de a lucra împreună pentru ieşirea din criza relaţiilor ruso-americane, ca şi pentru rezolvarea problemelor presante de pe agenda internaţională şi pentru căutarea răspunsurilor eficiente la provocarea securităţii globale“. Şi a subliniat că „un dialog constructiv se va crea între Moscova şi Washington, bazat pe principiile egalităţii“.

Ceva la care Putin visează de ani de zile. Trump este un necunoscut în Rusia, spre deosebire de rivala sa, Hillary Clinton, şi observatorii ruşi cei mai avizaţi sunt prudenţi, aşteptându-se la un preşedinte american mai puţin agresiv şi mai puţin războinic. Urmează o resetare a relaţiilor dintre SUA şi Rusia?

„Comandoul“ lui Trump

Magnatul imobiliar a preferat să se încreadă în propriul instinct şi, în locul unui conglomerat de consultanţi politici, s-a bazat pe o reţea de outsideri. Un senator cvasinecunoscut din Alabama, un fost primar al New York-ului, un guvernator din New Hampshire – implicat într-un scandal legat de închiderea unui pod pentru a încurca un adversar politic, un fost preşedinte al Camerei Reprezentanţilor – constrâns acum multă vreme la o retragere anticipată. Asta este echipa care s-a alăturat în primăvară acestui outsider respins de establishment-ul republican, devenit al 45-lea preşedinte american.

Acest „atelaj“ părea o echipă palidă în comparaţie cu marile nume ale Partidului Democrat: Barack şi Michelle Obama,  Joe Biden sau Bill Clinton. Jeff Session, Rudy Giuliani, Chris Christie şi Newt Gingrich au devenit portavocea lui Donald Trump când a fost ţinut la distanţă de responsabilii Grand Old Party. Această echipă de persoane dezamăgite nu constituie decât vitrina oficială a „mişcării“ puse în mişcare de magnatul imobiliar. Una dintre vocile rămase discrete în campanie s-a alăturat oficial la 17 august. Este vorba despre Stephen Bannon, fost patron al Breitbart News, site politico-trash, rebotezat Trumphart News de criticii săi pentru constanţa cu care l-a apărat pe Trump.

Alegeri pentru Congres

În afara alegerii celui de-al ­45-lea preşedinte, aproape 226 milioane de persoane au fost chemate să aleagă prin vot direct majoritatea Congresului. Ei au reînnoit cei 435 membri ai Camerei Reprezentanţilor pentru un mandat de doi ani şi o treime din cei 100 de senatori aleşi pentru şase ani. Ambele Camere au rămas sub controlul republicanilor.

În 12 state, electorii au ales noi guvernatori. Zece dintre ele au ales guvernatorul pentru un mandat de patru ani – Delaware, Indiana, Missouri, Montana, Carolina de Nord, Dakota de Nord, Oregon, Utah, Washington, West Virginia. În New Hampshire şi Vermont, guvernatorii au fost aleşi pentru doi ani.

Marijuana, legalizată în mai multe state

La scrutinul din 8 noiembrie, 154 de propuneri au fost supuse referendumurilor locale în 34 state, multe dintre aceste consultări populare privind legalizarea canabis-ului. În Arizona, California, în Maine, Massachusetts şi Nevada, alegătorii au putut hotărî să autorizeze sau nu canabis-ul în scopuri recreative. În Dakota de Nord, în Florida, Montana şi Arkansas, referendumul a fost pentru autorizarea canabis-ului pentru uz medical.

Un mare număr de propuneri au privit şi controlul armelor de foc (în patru state – California, Washington, Nevada şi Maine), o creştere a salariului minimal (statul Washington, Arizona, Colorado şi Maine) sau abolirea pedepsei cu moartea (California).

Au fost desemnaţi, de asemenea, numeroşi aleşi locali – primari, consilieri municipali, judecători, şerifi…

Ambasadorii americani din ţările UE şi NATO au căutat să asigure aliaţii Washingtonului că după alegerea lui Trump ca preşedinte va continua o cooperare strânsă între SUA şi Europa.

Michael McFaul, fost ambasador al SUA, binecunoscut în Rusia, a postat pe Twitter: „Putin a intervenit în alegerile noastre şi a câştigat“, adăugând în limba rusă: „Bine jucat“.

RomaniaLibera.ro > Actualitate

Articole asemanatoare

Leave a Response